Sherwood Anderson

ANDERSON, Sherwood

     SHERWOOD ANDERSON s-a născut la 17 septembrie 1876 în Camden, un orășel din statul Ohio, într-o familie săracă. Autodidact ambițios, nevoit să lucreze de la o vârstă foarte fragedă, Anderson s-a dedicat, în prima parte a vieții sale, muncii, devenind un copywrighter respectat într-o agenție de publicitate din Chicago și, mai apoi, un prosper om de afaceri în Cleveland și Elyria. În 1912 suferă o cădere nervoasă și își abandonează afacerile și familia pentru a se dedica scrisului – acest episod avea să fie denumit de Anderson „evadarea din existența materialistă” și avea să îi inspire pe scriitorii americani din așa-numita „generație pierdută”. În următoarele trei decenii va scrie mult, dar inegal: romane – Fiul lui Windy McPherson (1916), Oameni în marș (1917), Râs amar (1925), Tar. Copilărie în Vestul Mijlociu (1929) −, culegeri de povestiri – Triumful oului. O carte de impresii din viața americană redate în povești și poeme (1921), Cai și oameni (1923), Moarte în pădure și alte povestiri (1933) −, poezii și piese de teatru, precum și volume de eseuri și memorii – Povestea unui povestitor (1924), Scriitorul modern (1925), Mai aproape de firul ierbii (1929) etc. Faima nepieritoare i-o va aduce însă culegerea de proze scurte Winesburg, Ohio (1919), o capodoperă care va deveni o sursă de inspirație pentru scriitori dintre cei mai diverși precum William Faulkner, Ernest Hemingway, John Steinbeck sau Thomas Wolfe. Sherwood Anderson a murit la 8 martie 1941, în timpul unei croaziere.