Nikolai Vasilievici Sablin

SABLIN, Nikolai Vasilievici

NIKOLAI VASILIEVICI SABLIN s-a născut în 1880, într-o veche familie nobiliară rusă, și a emigrat în România în 1920, unde a activat ca lider al emigrației politice ruse de orientare monarhistă. Printre funcțiile deținute se numără cea de preşedinte al filialei române a Uniunii Militare Navale Ruse sau cea de director al publicaţiei antisovietice Golos Buharesta. După ce la 29 decembrie 1944 a fost răpit de contraspionajul militar sovietic, N.V. Sablin a fost transportat la Moscova și condamnat la 20 de ani de lagăr. Eliberat înainte de termen, a fost predat autorităţilor române în 1955. Urmărit de Securitate, arestat și condamnat din nou, în 1958, la 20 ani de temniţă grea şi 8 ani de închisoare corecţională, pentru scrierea memoriilor intitulate Călătoria prin Eldorado. A murit în 1962, în detenție, la Dej. În 2008 i s-a publicat la Sankt-Petersburg volumul 10 ani pe iahtul imperial Standart, despre serviciul efectuat pe iahtul personal al Ţarului Nikolai al II-lea al Rusiei.