Page 113 Manual Istorie

Dicționar selectiv

de personalități istorice

A întărit regimul democrației ateniene. A împărțit po-
ASSURBANIPAL (?672–626 î. Hr.), rege al Asiriei. pulația în 10 triburi, în funcție de zona locuită, limi-
tând puterea aristocrației. A introdus ostracismul.
Războinic priceput, a cucerit Egiptul și Babilonul. A CLOVIS (CHLODOVECH, 481–511), primul rege al
sprijinit cultura. Biblioteca sa de la Ninive cuprindea francilor. A cucerit Gallia, a pus bazele statului uni-
22 000 de tăblițe de lut, aranjate pe subiecte. Printre ficat, stabilind capitala la Soissons. A impus crești-
acestea a fost Epopeea lui Ghilgameș. nismul tuturor francilor. În conducerea statului, s-a
ATTILA (434–453), conducător al hunilor – supranumit bazat pe vechea administrație romană.
„biciul lui Dumnezeu”. A condus multe expediții de CONSTANTIN CEL MARE (306–337), împărat roman.
cucerire în Europa, care au provocat mari distrugeri, S-a botezat în ziua morții, dar a rămas în istorie ca
și a fost înfrânt în bătălia de la Câmpiile Catalaunice primul împărat creștin. A construit orașul Constanti-
de către generalul roman Aetius, aflat în fruntea unei nopol (a doua Romă) pe locul vechii colonii grecești
armate de „barbari” (franci și burgunzi). Byzantion, punct de trecere între Occident și Orient.
AUGUSTUS (CAIUS OCTAVIANUS CAESAR, 63 î. Hr.–14 d. Orașul avea șapte coline principale, 14 regiuni, fortifi-
Hr.), împărat roman (27 î. Hr.–14 d. Hr), a purtat titlul de cații puternice și monumente splendide.
Princeps. A mărit granițele statului roman și a impus pax
romana (pacea romană) în imperiu. A sprijinit literatura D
și artele, la Roma a ridicat temple, amfiteatre, băi publice. DECEBAL (86–106) rege al geto-dacilor; vezi p. 47.
Renumele de care s-a bucurat în timpul vieții s-a menținut
și după moartea sa. Dovadă este urarea Senatului la F
încoronarea împăraților romani: Să fii mai fericit decât
Augustus și mai bun decât Traian. FILIP al II-lea (?382–336 î. Hr.), regele Macedoniei. A
dus o politică de cuceriri teritoriale, a organizat „fa-
B langa macedoneană” și a înfrumusețat capitala sta-

BASARAB I (1310–1352), întemeietor și domn al tului, Pella. După victoria de la Cheroneea, a devenit
Țării Românești. A înlăturat suzeranitatea Ungariei, stăpânul Greciei.
obținând victoria de la Posada împotriva regelui Carol FILIP al IV-lea CEL FRUMOS (1285–1314), rege al
Robert de Anjou. Și-a stabilit reședința la Câmpulung, Franței, supranumit „regele de marmură”. A avut o
unde este înmormântat. contribuție mare la procesul de centralizare politică.
BOGDAN I (1359–1365), voievod din Maramureș, A anexat provincia Champagne și a îngrădit influența
s-a răsculat împotriva politicii regilor maghiari de papalității în statul francez. A confiscat averile Cava-
restrângere a libertăților românilor. A trecut în Țara lerilor Templieri și a desființat Ordinul. A convocat
Moldovei, unde cu ajutorul forțelor locale a îndepărtat pentru prima dată Adunarea Stărilor Generale.
dependența de regatul Ungariei. Și-a consolidat H
puterea și a stabilit prima capitală a țării la Baia.
BUREBISTA (82–44 î. Hr.), rege al geto-dacilor; vezi p. 74. HANNIBAL (247–183 î. Hr.), general cartaginez. A fost
figura centrală a celui de-al doilea război purtat de Car-
C tagina cu romanii pentru controlul Mării Mediterane
CAESAR (CAIUS IULIUS, ?101–44 î.Hr.), om politic și (218–202 î. Hr.). Bun strateg, a obținut victoriile de la
general roman. După cucerirea Galliei, a preluat întreaga Ticinus, Trebia și Cannae. A fost pentru romani un ad-
putere la Roma. Nu s-a proclamat rege, a păstrat titlul de versar redutabil, rămas în memoria Romei prin expre-
dictator pe viață și a adoptat toga de purpură (culoarea sia „Hannibal ante portas” (Hannibal în fața Orașului).
roșie simboliza atributele imperiale). A conceput un A fost înfrânt în bătălia de la Zama (202 î. Hr.) de ge-
vast plan de reconstruire a Romei și a introdus un nou neralul roman Publius Cornelius Scipio, supranumit
calendar, numit iulian. A fost asasinat în Forul Roman. „Africanul”.
CLISTENE (?–506 î. Hr.), om politic și legislator ate- HARUN AL-RAȘID (786–809), calif al Bagdadului. Sub
nian. A propus un program de reforme, prin care a conducerea sa, califatul a cunoscut gloria maximă. A

DicționAr selectiv De PersonAlități istorice 111