Page 47 Manual Istorie
P. 47
GRECIA ÎN SECOLUL AL V‑LEA Î.H.
ANTICHITATEA
MAREA NEAGRĂ
MAREA NEAGRĂ
MARE AA
MARE
(PONTUL EUXIN
(PONTUL EUXIN))
ADRIATICĂ
ADRIATICĂ
TRACIA
TRACIA
Perinthos
Perinthos
Amphipolis
Amphipolis
Byzantion
Byzantion
MACEDONIA
424
424
Pella
Pella
Aigos-Potamos
Aigos-Potamos
405
Kios
Kios
Methona
CALCIDICA
Methona CALCIDICA
Cyzico
Cyzicoss
410
410
Potideeaa
Potidee
Abydos
411
411
422
422
MARE
FRIGIA
FRIGIA
411
EPIR
EPIR
MAREAA
GRECIA ÎN SECOLUL AL V‑LEA Î.H.
T IRENIANĂ
T IRENIANĂ
TESALIA
TESALIA
CORFU
CORFU
LESBOS
LESBOS
EGEE
Atena, care a jucat cel mai
Grecia în secolul al V‑lea. În
Pharsaloss
Pharsalo
Ambracia
Ambracia
Mytilene
I. Arginuse,
I. Arginuse, 406406
important rol în timpul celor două
secolul al V‑lea î.H., Grecia
ANTICHITATEA
MAREA NEAGRĂ
MAREA NEAGRĂ
EUBEEA
EUBEEA
MARE AA
MARE
428
428
(PONTUL EUXIN))
(PONTUL EUXIN
războaie medice, se aliază cu
continentală, Peloponesul, coasta
ETOLIA
ETOLIA
ADRIATICĂ
ADRIATICĂ
Delfi
Asiei Mici şi insulele din Marea
TRACIA
grecii din insule, formând Liga de
TRACIA
Teba
415
Perinthos
Rhegium 415
Delfi Perinthos
TebaByzantionByzantion
Amphipolis
MARE
Rhegium
MARE AA MACEDONIAMACEDONIA
424
Notium
ATICA
ATICA
Egee constituie un mozaic de
la Delos. Este începutul hege mo‑
Pella
Pella
Aigos-Potamos
Aigos-Potamos
ACHAIA
CEPHALONIA
CEPHALONIA
SICILIA
405
IONIC
IONIC ĂĂ
Efes
ACHAIA 405
Efes
cetăţi‑state. Unele au o constituţie niei sale în Marea Egee. Aceasta
Kios
ATENA
Olimpia Corint
Corint ATENA Kios
Methona
Olimpia
CALCIDICA
Cyzico
Methona CALCIDICA
Cyzicoss
Priene
Priene
Argos 410410
Abydos
Abydos
Potidee
Potideeaa
democratică (Atena, Argos), altele înfiinţează aici colonii militare
412
CARIA
Mantine
Mantineaa
412
411
411
FRIGIA
FRIGIA
Milet
Milet
MARE AA
MARE
422
422
418
418Tegeea
Tegeea
sunt guvernate de o oligarhie
(cleroukii) în locuri strategice
411
411
EPIR
EPIR
MARE
MAREAA
Siracuza
T IRENIANĂ
PELOPONES
PELOPONES
T IRENIANĂ
TESALIA
TESALIA
LESBOS
CORFU
LESBOS
CORFU
(rute şi strâmtori). Atena cunoaşte
(Sparta, Corint, Teba). După
Plemmyrio
Plemmyrion mai 413n mai 413
Caunos
EGEE
EGEE
416
Grecia în secolul al V‑lea. În
416
Pharsalo
Pharsaloss
Ambracia
Ambracia
Mytilene
Mytilene
SPARTA
I. Sphacteria
I. Sphacteria
I. Arginuse, 406406
I. Arginuse,
războaiele medice, Atena şi Sparta apogeul civilizaţiei sale: Pericle
Assinaro
secolul al V‑lea î.H., Grecia
important rol în timpul celor două
EUBEEA
EUBEEA
425
425 Methona
Methona
sept. 413
sept. 413
428
428
războaie medice, se aliază cu
ETOLIA
continentală, Peloponesul, coasta
ETOLIA
sunt cele mai puternice şi domină
este emblema sa politică; Fidias,
RHODOS
Delfi
Delfi
415
grecii din insule, formând Liga de
Asiei Mici şi insulele din Marea
Rhegium 415
Teba
Teba
MARE AA
Rhegium
Sofocle, Euripide, Socrate sunt
cetăţile de mai mică importanţă.
Notium
ATICA
ATICA
Notium 406 406
la Delos. Este începutul hege mo‑
Egee constituie un mozaic de
ACHAIA
CEPHALONIA
SICILIA
CEPHALONIA
IONIC
Efes
IONIC ĂĂ
Efes
cetăţi‑state. Unele au o constituţie niei sale în Marea Egee. Aceasta
figurile culturale cele mai
Sparta îşi extinde influenţa în
ATENA
Corint ATENA
Olimpia
Olimpia Corint
Priene
Argos
Priene
Argos
democratică (Atena, Argos), altele înfiinţează aici colonii militare
CARIA
CARIA
412
Mantine
412
Mantineaa
Pelopones şi în regiunile apropiate marcante. Însă războiul
Milet
Milet
418Tegeea
418
Tegeea
(cleroukii) în locuri strategice
sunt guvernate de o oligarhie
Siracuza
Siracuza
PELOPONES
(ea a creat, din secolul al VI‑lea
peloponesiac, care debutează în
(Sparta, Corint, Teba). După
(rute şi strâmtori). Atena cunoaşte
Caunos
Plemmyrio
Caunos
Plemmyrion mai 413n mai 413
416
416
MAREA MEDITERANĂ
MAREA MEDITERANĂ
SPARTA
CRETA
CRETA
SPARTA
I. Sphacteria
I. Sphacteria
războaiele medice, Atena şi Sparta apogeul civilizaţiei sale: Pericle
Assinaro
431 î.H., va însemna sfârşitul
0
0
100 km
î.H., Liga peloponesiacă, grupând
100 km
Methona
425 Methona
425
sept. 413
sept. 413
este emblema sa politică; Fidias,
sunt cele mai puternice şi domină
RHODOS
cetăţile aliate în scop defensiv).
„imperiului” atenian.
Sofocle, Euripide, Socrate sunt
cetăţile de mai mică importanţă.
figurile culturale cele mai
Sparta îşi extinde influenţa în
Extinderea „imperiului” atenian
Între 429 şi 404 î.H.
Neutri
Extinderea „imperiului” atenian Între 429 şi 404 î.H.
Neutri
Pelopones şi în regiunile apropiate marcante. Însă războiul
înainte de războiul peloponesiac
înainte de războiul peloponesiac
Expediţia lui Alcibiade
Expediţia lui Alcibiade
peloponesiac, care debutează în
(ea a creat, din secolul al VI‑lea
Sparta şi Liga peloponesiacă
Sparta şi Liga peloponesiacă
MAREA MEDITERANĂ
CRETA
Războiul lui Pericle (431-429 î.H.)
împotriva Siracuzei
Războiul lui Pericle (431-429 î.H.)
împotriva Siracuzei
431 î.H., va însemna sfârşitul
î.H., Liga peloponesiacă, grupând Atena, care a jucat cel mai 0 0 SICILIA SICILIA Assinaross MARE AA Assinaross Siracuza MARE MAREA MEDITERANĂ ACHAIA PELOPONES Amphipolis 424 CRETA MACEDONIA Argos SPARTA RHODOS MARE EGEE 411 Mytilene 405 Abydos Notium 406 406 RHODOS CARIA Caunos
100 km
100 km
Aliaţii Spartei
Alte expediţii ateniene
cetăţile aliate în scop defensiv). „imperiului” atenian. Răscoala din Corcyra Alte expediţii ateniene Aliaţii Spartei
Răscoala din Corcyra
Victorii spartane
Extinderea „imperiului” atenian Între 429 şi 404 î.H. Neutri Neutri Victorii spartane
Extinderea „imperiului” atenian Între 429 şi 404 î.H.
Byzantion înainte de războiul peloponesiac Asediul cetăţii Potideea Expediţii spartane (431-421 î.H.)
Asediul cetăţii Potideea
Expediţii spartane (431-421 î.H.)
înainte de războiul peloponesiac
Expediţia lui Alcibiade
Expediţia lui Alcibiade
Sparta şi Liga peloponesiacă
Victorii ateniene
Victorii ateniene
împotriva Siracuzei
Războiul lui Pericle (431-429 î.H.)
împotriva Siracuzei
Amphipolis Războiul lui Pericle (431-429 î.H.) Expediţiile flotei ateniene Sparta şi Liga peloponesiacă
Expediţiile flotei ateniene
Expediţii spartane (415-404 î.H.)
Maroneea Perinthos Răscoala din Corcyra Alte expediţii ateniene Aliaţii Spartei Expediţii spartane (415-404 î.H.)
Alte expediţii ateniene
Aliaţii Spartei
Răscoala din Corcyra
(432-430 î.H.)
Thassos Byzantion Astakos Asediul cetăţii Potideea (432-430 î.H.) Victorii spartane Expediţii spartane (431-421 î.H.)
Victorii spartane
Expediţii spartane (431-421 î.H.)
Asediul cetăţii Potideea
Samothrace Victorii ateniene
Victorii ateniene
Kios
Expediţiile flotei ateniene
Expediţiile flotei ateniene
Expediţii spartane (415-404 î.H.)
ACTIVITĂŢI Potideea Akanthos Amphipolis Maroneea Perinthos Astakos ÎN PREZENT: Expediţii spartane (415-404 î.H.)
Cyzicos
(432-430 î.H.)
(432-430 î.H.)
Imbros Samothrace Abydos
Thassos
A. TESALIA Mende Potideea Akanthos Imbros Sigeea Abydos Cyzicos Kios Victoria împotriva Imperiului
Lemnos
Corcyra Larissa TESALIA Mende Lemnos Sigeea persan a consolidat democrația
M
Corcyra Pheres Larissa A M A
Pheres R ateniană, care a devenit un model
Pharsalos Pharsalos E Skyros I
Histiaia
Histiaia Skyros A Lesbos Lesbos de conducere. ANT_17GuerrePeloponaise ANT_17GuerrePeloponaise
ANT_17GuerrePeloponaise
ANT_17GuerrePeloponaise
Mytilene
Leucada Eubeea Eubeea IR E A E G E E Mytilene 186 x 93
186 x 93
Leucada ETOLIA Itaca ETOLIA Delfi Chalcis Chalcis O 186 x 93
186 x 93
O
Cheroneea
Eretria
E
Itaca Cephalonia Cheroneea Eretria Oropos N Colophon
Teba
Delfi
ACHAIA
Marathon
G
Oropos
Cephalonia Teba Corint E Karystos Samos Colophon
Efes
Elis
ACHAIA Argos Marathon Atena E Andros I
N
Zakynthos
Tenos
Egina
Milet
Elis Corint Olimpia Tegeea Atena Karystos Mykonos Samos Efes
Andros
Epidaur
Delos
PELOPONES
Zakynthos MARE A Mesa Trezena Tenos Paros I A Halicarnas
Argos
IONIC Ă
Olimpia Tegeea Pylos Egina Naxos Milet
Sparta
Methona
MARE A PELOPONES Epidaur Delos Mykonos Cos Cnidos
Mesa
IONIC Ă Pylos Trezena Cythera Paros Naxos A Halicarnas
Rhodos
Methona Sparta
Cos Cnidos
Karpathos
0 100 km CRETA
Cythera Rhodos
Sparta Sparta Principalele cetăţi Atena „Imperiul” atenian Colonii
din Liga peloponesiacă în secolul al V-lea î.H., (cleroukii)
Karpathos
Liga înainte de războiul Triremă sau trieră – navă de război
peloponesiacă peloponesiac cu trei rânduri de rame suprapuse,
0 100 km Grecia antică (secolul al V-lea, î. Hr.). folosită de greci, fenicieni şi romani.
CRETA
36 ANTICHITATEA GREACĂ
B. „Înfrângerea grecilor la Termopile ar fi deschis drum perșilor în cen-
Sparta Sparta Principalele cetăţi Atena „Imperiul” atenian Colonii
trul Greciei. Regele se afla în mare încurcătură (...) când Ephialtes (...)
din Liga peloponesiacă
(cleroukii)
în secolul al V-lea î.H.,
Liga
înainte de războiul
i se înfățișă să-i vorbească (...) regelui. El îi dezvălui taina cărării spre
peloponesiacă
peloponesiac
Termopile prin inima munților și prin această trădare dădu pierzaniei
ANT_16GreceVeSiecle
pe acei greci.”
36 ANTICHITATEA GREACĂ 116 x 91
(Herodot, Istorii, VII)
C. „Flota ateniană era compusă din 180 de corăbii rapide. Pe puntea fi-
ecărei corăbii se aflau 14 ostași (hopliți) cu arme grele și 4 trăgători din
arcuri. (...) Pentru începerea bătăliei, Temistocle alese momentul când
dinspre mare sufla un vânt răcoros. Vântul nu împiedica deloc coră-
biile plate, cu bordurile joase ale grecilor; (...) Corăbiile adversarilor au
ANT_16GreceVeSiecle
intrat una în alta. (...) Se încinse o înverșunată luptă corp la corp. Ate-
116 x 91
nienii s-au bătut vitejește și comandantul flotei persane căzu mort.”
(Plutarh, Oameni iluştri ai Greciei. Temistocle) Leonidas, regele Spartei.
• Pe baza surselor și a informațiilor din lecție, completează un tabel
după modelul de mai jos:
ȘTIAŢI CĂ?
Locul Rezultatul
confruntării Anul Conducători bătăliei Medoi era numele dat de greci
mezilor? Prin extindere, acest ter-
men desemna pe toți locuitorii Im-
periului persan.
Războaiele greco-persane sunt
D. „Trecătorule, du-te și spune-i Spartei, prezentate de „părintele istoriei”,
Că am murit aici Herodot, în lucrarea Istorii?
Supunându-ne legilor ei.” Tucidide a participat ca stra-
(Inscripția de pe monumentul de la Termopile.) teg în Războiul peloponesiac? El
• Caută informații despre educația spartană și explică atitudinea a descris evenimentele în lucrarea
Istoria Războiului Peloponesiac.
soldaților spartani în bătălia de la Termopile.
civilizAțiA greAcă și sintezA elenistică 45
ANTICHITATEA
MAREA NEAGRĂ
MAREA NEAGRĂ
MARE AA
MARE
(PONTUL EUXIN
(PONTUL EUXIN))
ADRIATICĂ
ADRIATICĂ
TRACIA
TRACIA
Perinthos
Perinthos
Amphipolis
Amphipolis
Byzantion
Byzantion
MACEDONIA
424
424
Pella
Pella
Aigos-Potamos
Aigos-Potamos
405
Kios
Kios
Methona
CALCIDICA
Methona CALCIDICA
Cyzico
Cyzicoss
410
410
Potideeaa
Potidee
Abydos
411
411
422
422
MARE
FRIGIA
FRIGIA
411
EPIR
EPIR
MAREAA
GRECIA ÎN SECOLUL AL V‑LEA Î.H.
T IRENIANĂ
T IRENIANĂ
TESALIA
TESALIA
CORFU
CORFU
LESBOS
LESBOS
EGEE
Atena, care a jucat cel mai
Grecia în secolul al V‑lea. În
Pharsaloss
Pharsalo
Ambracia
Ambracia
Mytilene
I. Arginuse,
I. Arginuse, 406406
important rol în timpul celor două
secolul al V‑lea î.H., Grecia
ANTICHITATEA
MAREA NEAGRĂ
MAREA NEAGRĂ
EUBEEA
EUBEEA
MARE AA
MARE
428
428
(PONTUL EUXIN))
(PONTUL EUXIN
războaie medice, se aliază cu
continentală, Peloponesul, coasta
ETOLIA
ETOLIA
ADRIATICĂ
ADRIATICĂ
Delfi
Asiei Mici şi insulele din Marea
TRACIA
grecii din insule, formând Liga de
TRACIA
Teba
415
Perinthos
Rhegium 415
Delfi Perinthos
TebaByzantionByzantion
Amphipolis
MARE
Rhegium
MARE AA MACEDONIAMACEDONIA
424
Notium
ATICA
ATICA
Egee constituie un mozaic de
la Delos. Este începutul hege mo‑
Pella
Pella
Aigos-Potamos
Aigos-Potamos
ACHAIA
CEPHALONIA
CEPHALONIA
SICILIA
405
IONIC
IONIC ĂĂ
Efes
ACHAIA 405
Efes
cetăţi‑state. Unele au o constituţie niei sale în Marea Egee. Aceasta
Kios
ATENA
Olimpia Corint
Corint ATENA Kios
Methona
Olimpia
CALCIDICA
Cyzico
Methona CALCIDICA
Cyzicoss
Priene
Priene
Argos 410410
Abydos
Abydos
Potidee
Potideeaa
democratică (Atena, Argos), altele înfiinţează aici colonii militare
412
CARIA
Mantine
Mantineaa
412
411
411
FRIGIA
FRIGIA
Milet
Milet
MARE AA
MARE
422
422
418
418Tegeea
Tegeea
sunt guvernate de o oligarhie
(cleroukii) în locuri strategice
411
411
EPIR
EPIR
MARE
MAREAA
Siracuza
T IRENIANĂ
PELOPONES
PELOPONES
T IRENIANĂ
TESALIA
TESALIA
LESBOS
CORFU
LESBOS
CORFU
(rute şi strâmtori). Atena cunoaşte
(Sparta, Corint, Teba). După
Plemmyrio
Plemmyrion mai 413n mai 413
Caunos
EGEE
EGEE
416
Grecia în secolul al V‑lea. În
416
Pharsalo
Pharsaloss
Ambracia
Ambracia
Mytilene
Mytilene
SPARTA
I. Sphacteria
I. Sphacteria
I. Arginuse, 406406
I. Arginuse,
războaiele medice, Atena şi Sparta apogeul civilizaţiei sale: Pericle
Assinaro
secolul al V‑lea î.H., Grecia
important rol în timpul celor două
EUBEEA
EUBEEA
425
425 Methona
Methona
sept. 413
sept. 413
428
428
războaie medice, se aliază cu
ETOLIA
continentală, Peloponesul, coasta
ETOLIA
sunt cele mai puternice şi domină
este emblema sa politică; Fidias,
RHODOS
Delfi
Delfi
415
grecii din insule, formând Liga de
Asiei Mici şi insulele din Marea
Rhegium 415
Teba
Teba
MARE AA
Rhegium
Sofocle, Euripide, Socrate sunt
cetăţile de mai mică importanţă.
Notium
ATICA
ATICA
Notium 406 406
la Delos. Este începutul hege mo‑
Egee constituie un mozaic de
ACHAIA
CEPHALONIA
SICILIA
CEPHALONIA
IONIC
Efes
IONIC ĂĂ
Efes
cetăţi‑state. Unele au o constituţie niei sale în Marea Egee. Aceasta
figurile culturale cele mai
Sparta îşi extinde influenţa în
ATENA
Corint ATENA
Olimpia
Olimpia Corint
Priene
Argos
Priene
Argos
democratică (Atena, Argos), altele înfiinţează aici colonii militare
CARIA
CARIA
412
Mantine
412
Mantineaa
Pelopones şi în regiunile apropiate marcante. Însă războiul
Milet
Milet
418Tegeea
418
Tegeea
(cleroukii) în locuri strategice
sunt guvernate de o oligarhie
Siracuza
Siracuza
PELOPONES
(ea a creat, din secolul al VI‑lea
peloponesiac, care debutează în
(Sparta, Corint, Teba). După
(rute şi strâmtori). Atena cunoaşte
Caunos
Plemmyrio
Caunos
Plemmyrion mai 413n mai 413
416
416
MAREA MEDITERANĂ
MAREA MEDITERANĂ
SPARTA
CRETA
CRETA
SPARTA
I. Sphacteria
I. Sphacteria
războaiele medice, Atena şi Sparta apogeul civilizaţiei sale: Pericle
Assinaro
431 î.H., va însemna sfârşitul
0
0
100 km
î.H., Liga peloponesiacă, grupând
100 km
Methona
425 Methona
425
sept. 413
sept. 413
este emblema sa politică; Fidias,
sunt cele mai puternice şi domină
RHODOS
cetăţile aliate în scop defensiv).
„imperiului” atenian.
Sofocle, Euripide, Socrate sunt
cetăţile de mai mică importanţă.
figurile culturale cele mai
Sparta îşi extinde influenţa în
Extinderea „imperiului” atenian
Între 429 şi 404 î.H.
Neutri
Extinderea „imperiului” atenian Între 429 şi 404 î.H.
Neutri
Pelopones şi în regiunile apropiate marcante. Însă războiul
înainte de războiul peloponesiac
înainte de războiul peloponesiac
Expediţia lui Alcibiade
Expediţia lui Alcibiade
peloponesiac, care debutează în
(ea a creat, din secolul al VI‑lea
Sparta şi Liga peloponesiacă
Sparta şi Liga peloponesiacă
MAREA MEDITERANĂ
CRETA
Războiul lui Pericle (431-429 î.H.)
împotriva Siracuzei
Războiul lui Pericle (431-429 î.H.)
împotriva Siracuzei
431 î.H., va însemna sfârşitul
î.H., Liga peloponesiacă, grupând Atena, care a jucat cel mai 0 0 SICILIA SICILIA Assinaross MARE AA Assinaross Siracuza MARE MAREA MEDITERANĂ ACHAIA PELOPONES Amphipolis 424 CRETA MACEDONIA Argos SPARTA RHODOS MARE EGEE 411 Mytilene 405 Abydos Notium 406 406 RHODOS CARIA Caunos
100 km
100 km
Aliaţii Spartei
Alte expediţii ateniene
cetăţile aliate în scop defensiv). „imperiului” atenian. Răscoala din Corcyra Alte expediţii ateniene Aliaţii Spartei
Răscoala din Corcyra
Victorii spartane
Extinderea „imperiului” atenian Între 429 şi 404 î.H. Neutri Neutri Victorii spartane
Extinderea „imperiului” atenian Între 429 şi 404 î.H.
Byzantion înainte de războiul peloponesiac Asediul cetăţii Potideea Expediţii spartane (431-421 î.H.)
Asediul cetăţii Potideea
Expediţii spartane (431-421 î.H.)
înainte de războiul peloponesiac
Expediţia lui Alcibiade
Expediţia lui Alcibiade
Sparta şi Liga peloponesiacă
Victorii ateniene
Victorii ateniene
împotriva Siracuzei
Războiul lui Pericle (431-429 î.H.)
împotriva Siracuzei
Amphipolis Războiul lui Pericle (431-429 î.H.) Expediţiile flotei ateniene Sparta şi Liga peloponesiacă
Expediţiile flotei ateniene
Expediţii spartane (415-404 î.H.)
Maroneea Perinthos Răscoala din Corcyra Alte expediţii ateniene Aliaţii Spartei Expediţii spartane (415-404 î.H.)
Alte expediţii ateniene
Aliaţii Spartei
Răscoala din Corcyra
(432-430 î.H.)
Thassos Byzantion Astakos Asediul cetăţii Potideea (432-430 î.H.) Victorii spartane Expediţii spartane (431-421 î.H.)
Victorii spartane
Expediţii spartane (431-421 î.H.)
Asediul cetăţii Potideea
Samothrace Victorii ateniene
Victorii ateniene
Kios
Expediţiile flotei ateniene
Expediţiile flotei ateniene
Expediţii spartane (415-404 î.H.)
ACTIVITĂŢI Potideea Akanthos Amphipolis Maroneea Perinthos Astakos ÎN PREZENT: Expediţii spartane (415-404 î.H.)
Cyzicos
(432-430 î.H.)
(432-430 î.H.)
Imbros Samothrace Abydos
Thassos
A. TESALIA Mende Potideea Akanthos Imbros Sigeea Abydos Cyzicos Kios Victoria împotriva Imperiului
Lemnos
Corcyra Larissa TESALIA Mende Lemnos Sigeea persan a consolidat democrația
M
Corcyra Pheres Larissa A M A
Pheres R ateniană, care a devenit un model
Pharsalos Pharsalos E Skyros I
Histiaia
Histiaia Skyros A Lesbos Lesbos de conducere. ANT_17GuerrePeloponaise ANT_17GuerrePeloponaise
ANT_17GuerrePeloponaise
ANT_17GuerrePeloponaise
Mytilene
Leucada Eubeea Eubeea IR E A E G E E Mytilene 186 x 93
186 x 93
Leucada ETOLIA Itaca ETOLIA Delfi Chalcis Chalcis O 186 x 93
186 x 93
O
Cheroneea
Eretria
E
Itaca Cephalonia Cheroneea Eretria Oropos N Colophon
Teba
Delfi
ACHAIA
Marathon
G
Oropos
Cephalonia Teba Corint E Karystos Samos Colophon
Efes
Elis
ACHAIA Argos Marathon Atena E Andros I
N
Zakynthos
Tenos
Egina
Milet
Elis Corint Olimpia Tegeea Atena Karystos Mykonos Samos Efes
Andros
Epidaur
Delos
PELOPONES
Zakynthos MARE A Mesa Trezena Tenos Paros I A Halicarnas
Argos
IONIC Ă
Olimpia Tegeea Pylos Egina Naxos Milet
Sparta
Methona
MARE A PELOPONES Epidaur Delos Mykonos Cos Cnidos
Mesa
IONIC Ă Pylos Trezena Cythera Paros Naxos A Halicarnas
Rhodos
Methona Sparta
Cos Cnidos
Karpathos
0 100 km CRETA
Cythera Rhodos
Sparta Sparta Principalele cetăţi Atena „Imperiul” atenian Colonii
din Liga peloponesiacă în secolul al V-lea î.H., (cleroukii)
Karpathos
Liga înainte de războiul Triremă sau trieră – navă de război
peloponesiacă peloponesiac cu trei rânduri de rame suprapuse,
0 100 km Grecia antică (secolul al V-lea, î. Hr.). folosită de greci, fenicieni şi romani.
CRETA
36 ANTICHITATEA GREACĂ
B. „Înfrângerea grecilor la Termopile ar fi deschis drum perșilor în cen-
Sparta Sparta Principalele cetăţi Atena „Imperiul” atenian Colonii
trul Greciei. Regele se afla în mare încurcătură (...) când Ephialtes (...)
din Liga peloponesiacă
(cleroukii)
în secolul al V-lea î.H.,
Liga
înainte de războiul
i se înfățișă să-i vorbească (...) regelui. El îi dezvălui taina cărării spre
peloponesiacă
peloponesiac
Termopile prin inima munților și prin această trădare dădu pierzaniei
ANT_16GreceVeSiecle
pe acei greci.”
36 ANTICHITATEA GREACĂ 116 x 91
(Herodot, Istorii, VII)
C. „Flota ateniană era compusă din 180 de corăbii rapide. Pe puntea fi-
ecărei corăbii se aflau 14 ostași (hopliți) cu arme grele și 4 trăgători din
arcuri. (...) Pentru începerea bătăliei, Temistocle alese momentul când
dinspre mare sufla un vânt răcoros. Vântul nu împiedica deloc coră-
biile plate, cu bordurile joase ale grecilor; (...) Corăbiile adversarilor au
ANT_16GreceVeSiecle
intrat una în alta. (...) Se încinse o înverșunată luptă corp la corp. Ate-
116 x 91
nienii s-au bătut vitejește și comandantul flotei persane căzu mort.”
(Plutarh, Oameni iluştri ai Greciei. Temistocle) Leonidas, regele Spartei.
• Pe baza surselor și a informațiilor din lecție, completează un tabel
după modelul de mai jos:
ȘTIAŢI CĂ?
Locul Rezultatul
confruntării Anul Conducători bătăliei Medoi era numele dat de greci
mezilor? Prin extindere, acest ter-
men desemna pe toți locuitorii Im-
periului persan.
Războaiele greco-persane sunt
D. „Trecătorule, du-te și spune-i Spartei, prezentate de „părintele istoriei”,
Că am murit aici Herodot, în lucrarea Istorii?
Supunându-ne legilor ei.” Tucidide a participat ca stra-
(Inscripția de pe monumentul de la Termopile.) teg în Războiul peloponesiac? El
• Caută informații despre educația spartană și explică atitudinea a descris evenimentele în lucrarea
Istoria Războiului Peloponesiac.
soldaților spartani în bătălia de la Termopile.
civilizAțiA greAcă și sintezA elenistică 45
