Page 44 Manual Istorie
P. 44
COLONIZAREA FENICIAN| {I COLONIZAREA GREAC|
ACTIVITĂŢI
ÎN PREZENT: Oceanul
Atlantic
Atena este recunoscută drept A. Coloniile greceşti. SCI}I
locul unde s-a născut democrația.
LIGURI Olbia
Massalia Olbia Histria Chersones
Tomis
OBIECTE FOLOSITE ÎN ATENA IBERI Emporion Alalia ETRUSCI ILIRI Dun\rea Dionysopolis Marea Neagr\
Callatis
(Pontul Euxin)
I. CORSICA ITALICI TRACI Apollonia
Cumae Sinope
Gades Hemeroscopion Byzantion Heracleea
I. BALEARE Ischia
Abdera
Sybaris Tarent
Tingis I. SARDINIA Erix Crotona Chalcis FRIGIENI
Selinunt Megara Foceea
Utica Naxos
Cartagina Motya Siracuza Corint Atena Milet
Agrigent
I. SICILIA
Metropole feniciene I. CRETA I. CIPRU
l Colonii feniciene Marea Mediteran\ Byblos
Sidon FENICIENI
Metropole grecești Tyr
Cyrene
l Colonii grecești Naucratis
Kleroterion: pentru a alege jurații, prin
introducerea de bile albe/ negre. 1. Identifică pe hartă trei cetăți grecești de pe țărmul românesc al
Mării Negre.
0 500 km EGIPTENI
2. Numește două colonii din Peninsula Italică și două din Sicilia.
Legend\ Metropole feniciene Colonii feniciene Metropole grece[ti Colonii grece[ti
9
Secolul V î. Hr.,
CLISTENE: tragerea la
Secolul VII î. Hr., Secolul VI î. Hr., sorți a funcțiilor, Cole-
DRACON: legi scrise, SOLON: limitează giul celor 10 strategi,
ocuparea funcțiilor puterea aristocrației, ostracismul; PERICLE:
de către cetățenii eliberează indiferent de origine
fără datorii. datornicii. și avere, cetățenii au
dreptul să ocupe func-
ții, plata funcțiilor.
Clepsidră cu apă sau Ceasul cu apă:
cronometra discursurile. Marii reformatori ai Atenei.
B. „Întreaga Constituție nu ia în seamă decât o singură față a virtuții:
destoinicia ostășească. Firește că spartanii n-au primejduit existența
statului câtă vreme au purtat războaie. Puterea lor a fost însă sfărâmată
când a venit vremea hegemoniei lor; și aceasta fiindcă ei nu știau să-și
folosească răgazul, nici să facă altceva mai de trebuință decât exerciți-
ile militare.” (Aristotel, Politica)
Ostrakon: ciob de vas pe care era scris
numele celui considerat periculos. C. „Avem o Constituție care se numește democrație pentru că orândui-
rea acestora nu este în interesul celor puțini, ci în al celor mulți. Legea
este egală pentru toți. Cât privește dregătorii, pe fiecare noi îl prețuim
ȘTIAŢI CĂ? pentru îndeletnicirile obștești, potrivit meritului. Omul nevoiaș nu
este împiedicat de a înfăptui vreun bine cetății. Ba chiar unii dintre ei
Votul cetățenilor se exprima se pricep destul de bine să cârmuiască cetatea.”
prin simboluri: cele găurite indi- (Pericle)
cau vinovăția unei persoane, iar 1. Precizează, pe baza surselor B și C, câte o caracteristică a siste-
cele pline – nevinovăția? mului de organizare al Spartei, respectiv al Atenei.
Sudul Italiei a primit numele 2. Menționează o deosebire între sistemele de organizare ale celor
„Grecia Mare”? Coloniile grecești, două cetăți.
de aici au intrat din secolul al III-lea
î. Hr. sub stăpânirea romanilor. 3. Identifică o asemănare și o deosebire între structura socială din
Grecia și cea din Egiptul Antic.
42 civilizAțiA greAcă și sintezA elenistică
ACTIVITĂŢI
ÎN PREZENT: Oceanul
Atlantic
Atena este recunoscută drept A. Coloniile greceşti. SCI}I
locul unde s-a născut democrația.
LIGURI Olbia
Massalia Olbia Histria Chersones
Tomis
OBIECTE FOLOSITE ÎN ATENA IBERI Emporion Alalia ETRUSCI ILIRI Dun\rea Dionysopolis Marea Neagr\
Callatis
(Pontul Euxin)
I. CORSICA ITALICI TRACI Apollonia
Cumae Sinope
Gades Hemeroscopion Byzantion Heracleea
I. BALEARE Ischia
Abdera
Sybaris Tarent
Tingis I. SARDINIA Erix Crotona Chalcis FRIGIENI
Selinunt Megara Foceea
Utica Naxos
Cartagina Motya Siracuza Corint Atena Milet
Agrigent
I. SICILIA
Metropole feniciene I. CRETA I. CIPRU
l Colonii feniciene Marea Mediteran\ Byblos
Sidon FENICIENI
Metropole grecești Tyr
Cyrene
l Colonii grecești Naucratis
Kleroterion: pentru a alege jurații, prin
introducerea de bile albe/ negre. 1. Identifică pe hartă trei cetăți grecești de pe țărmul românesc al
Mării Negre.
0 500 km EGIPTENI
2. Numește două colonii din Peninsula Italică și două din Sicilia.
Legend\ Metropole feniciene Colonii feniciene Metropole grece[ti Colonii grece[ti
9
Secolul V î. Hr.,
CLISTENE: tragerea la
Secolul VII î. Hr., Secolul VI î. Hr., sorți a funcțiilor, Cole-
DRACON: legi scrise, SOLON: limitează giul celor 10 strategi,
ocuparea funcțiilor puterea aristocrației, ostracismul; PERICLE:
de către cetățenii eliberează indiferent de origine
fără datorii. datornicii. și avere, cetățenii au
dreptul să ocupe func-
ții, plata funcțiilor.
Clepsidră cu apă sau Ceasul cu apă:
cronometra discursurile. Marii reformatori ai Atenei.
B. „Întreaga Constituție nu ia în seamă decât o singură față a virtuții:
destoinicia ostășească. Firește că spartanii n-au primejduit existența
statului câtă vreme au purtat războaie. Puterea lor a fost însă sfărâmată
când a venit vremea hegemoniei lor; și aceasta fiindcă ei nu știau să-și
folosească răgazul, nici să facă altceva mai de trebuință decât exerciți-
ile militare.” (Aristotel, Politica)
Ostrakon: ciob de vas pe care era scris
numele celui considerat periculos. C. „Avem o Constituție care se numește democrație pentru că orândui-
rea acestora nu este în interesul celor puțini, ci în al celor mulți. Legea
este egală pentru toți. Cât privește dregătorii, pe fiecare noi îl prețuim
ȘTIAŢI CĂ? pentru îndeletnicirile obștești, potrivit meritului. Omul nevoiaș nu
este împiedicat de a înfăptui vreun bine cetății. Ba chiar unii dintre ei
Votul cetățenilor se exprima se pricep destul de bine să cârmuiască cetatea.”
prin simboluri: cele găurite indi- (Pericle)
cau vinovăția unei persoane, iar 1. Precizează, pe baza surselor B și C, câte o caracteristică a siste-
cele pline – nevinovăția? mului de organizare al Spartei, respectiv al Atenei.
Sudul Italiei a primit numele 2. Menționează o deosebire între sistemele de organizare ale celor
„Grecia Mare”? Coloniile grecești, două cetăți.
de aici au intrat din secolul al III-lea
î. Hr. sub stăpânirea romanilor. 3. Identifică o asemănare și o deosebire între structura socială din
Grecia și cea din Egiptul Antic.
42 civilizAțiA greAcă și sintezA elenistică
