Page 27 Manual Biologie

2. Biocenoza grădinii de legume – specii reprezentative EXPERIMENTEAZĂ
Grădina de legume, este locul de viaţă pentru plante (producători), anima- ŞI DESCOPERĂ!
le (consumatori), precum şi pentru ciuperci şi bacterii (descompunători). Scop: Descoperirea influenței
2.1. Plantele întâlnite în grădina de legume sunt, de regulă, plante unor factori abiotici asupra germi-
cultivate, dar şi plante spontane (pătlagină, păpădie, pir, volbură etc.), nației.
Materiale necesare: pahare de
care cresc deseori printre cele cultivate. Plantele cultivate pot fi: legu- plastic, sol din grădina şcolii, se-
me (fasole, varză, cartof, ceapă etc.), plante aromatice (mărar, pătrun- minţe de fasole, porumb şi grâu.
jel etc.), folosite drept condimente, dar şi plante medicinale (muşeţel, Mod de lucru:
mentă, gălbenele etc.), utile în tratarea unor afecţiuni. • Umple şase pahare de plastic,
pe trei sferturi, cu sol din grădina
OBSERVĂ ŞI DESCOPERĂ! şcolii.

Scop: Identificarea principalelor specii de legume din grădină şi a • Adaugă trei-patru seminţe din
caracteristicilor acestora. fiecare tip de plantă în câte două
pahare, apoi umezeşte solul cu
Priveşte imaginile de mai jos şi recunoaşte plantele. Enumeră câteva apă.
caracteristici ale fiecăreia şi specifică rolul lor în viaţa omului. • Aşază trei pahare cu seminţe de
fasole, porumb şi grâu la lumină,
iar alte trei pahare cu acelaşi tip de
seminţe la întuneric.
• Udă zilnic numai paharele cu
seminţe aşezate la lumină.
• Observă paharele zilnic (timp
de zece zile) şi fotografiază-le.
Notează observațiile şi eventua-
1. 2. 3. lele explicații sub fotografiile făcu-
te. Descoperă factorii abiotici care
 Fasolea (1.) este o plantă ierboasă anuală. Rădăcina are no- au influențat germinația plantelor.
dozităţi în care trăiesc bacterii fixatoare de azot într-o relaţie reciproc
avantajoasă, numită simbioză: bacteriile preiau azotul din aer şi-l ce-
dează plantei care-l va folosi la prepararea substanţelor hrănitoare, din
care se vor hrăni şi bacteriile. Tulpina volubilă prezintă cârcei cu ajuto-
rul cărora se agaţă de araci. Frunzele, aspre, sunt compuse, iar floarea
are aspect de fluture. Fructul uscat (păstaie) conţine seminţe hrănitoare.
Varza (2.) este o plantă bienală (trăieşte doi ani). În primul an de via-
ţă, prezintă o rădăcină de forma unui ţăruş (pivotantă), o tulpină scur-
tă şi groasă (cotorul), frunze mari şi cărnoase (formează căpăţâna, un
mugure uriaş). În al doilea an, varza formează flori galbene, grupate în
inflorescenţe, iar fructul uscat, se aseamănă cu păstaia.
Cartoful (3.) are rădăcină ramificată, tulpină aeriană, ierboasă şi tul-
pină subterană (tubercul), cu un conţinut mare de amidon, rezultat din
fotosinteză. Frunzele sunt compuse. Florile sunt albe sau roz, iar fructul
este rotund, cu multe seminţe. Toate organele aeriene ale plantei, dar SPUNE-ŢI PĂREREA!
mai ales fructele, conţin o substanţă toxică pentru alte vieţuitoare, nu-
mită solanină, care protejează planta de consumatori. De ce pe locurile unde au fost
Fasolea, varza şi cartoful sunt plante superioare cu flori din care iau cultivate plante de fasole, mazăre,
naştere fructe care conţin seminţe. Sămânţa este formată din două părţi lucernă, trifoi nu mai trebuie adă-
identice numite cotiledoane, în care sunt depozitate substanţe de rezervă. ugate îngrăşăminte cu azot?

25