Page 65 Manual Biologie

 2. Biocenoza deşerturilor – specii reprezentative SPUNE-ŢI PĂREREA!
Cuprinde organisme care prezintă adaptări la mediul arid.
• În zona deşerturilor vegetaţia
2.1. Vegetația este întâlnită mai ales în jurul unor zone umede tem- este foarte săracă sau poate lip-
porar, dezvoltându-se când factorii de mediu devin favorabili. si. Cum influenţează acest aspect
viaţa animalelor?
OBSERVĂ ŞI DESCOPERĂ! • De cele mai multe ori, plantele

Scop: Identificarea unor adaptări ale vieţuitoarelor din deşert. din deşerturile calde sunt situate
l Priveşte imaginile şi descoperă adaptările plantelor la mediu. la distanţe mari unele de altele.
l Compară numărul speciilor din deşerturi cu cel al speciilor din alte Care este explicaţia?
ecosisteme.

1. 2. 3.

 Vegetaţia specifică zonelor deşertice este săracă, adaptată la
condiţiile climatice aride.
a. Vegetația din deşerturile calde cuprinde plante adaptate să re-
ziste perioade îndelungate fără apă, prin: ANALIZEAZĂ ŞI EXPLICĂ!
l rădăcinile lungi, de până la 30 m, pentru a ajunge la apa din adân-
cime, sau mult ramificate pe orizontală, ca să poată absorbi cât mai Priveşte schema de mai jos şi
multă apă din rouă; precizează în trei-patru fraze ce
l lipsa frunzelor, la majoritatea plantelor, reducerea acestora la solzi reprezintă.
sau transformarea în spini, frunze cerate, reducând astfel la minimum 1. Poate fi omul implicat în acest
evaporarea apei; spinii au şi rolul de a apăra planta de animale; proces, deşi nu apare în imagine?
Dacă da, argumentează!
l acumularea apei în diferite părţi (tulpini – 1., frunze suculente – 2.); 2. Explică scopul campaniei
l ciclul de viaţă scurt, legat de prezenţa apei, între ploi existând în S.O.S.-Salvați ursul polar!
pământ sub formă de seminţe uscate.
Speciile tipice sunt: cactus, agavă, sărăţică, gipsăriţă, pelin-negru,
mimoză, salcâm, curmal.
b. Vegetația din deşerturile reci este mult redusă, comparativ cu cea
din deşerturile calde. Temperaturile foarte scăzute limitează vegetaţia şi
de aceea în calotele glaciare nu poate exista viaţă vegetală.
În tundră, în imediata apropiere a zonelor polare, se întâlneşte o ve-
getaţie extrem de săracă, reprezentată de muşchi. La Polul Sud sunt şi
două specii de plante cu flori, una (Aira antarctica – 3.) fiind desco-
perită de Emil Racoviţă. Această plantă este capabilă să se dezvolte în
numai câteva zile pe an, când temperaturile, deşi negative, sunt mai pri-
etenoase şi planta poate înflori, iar seminţele pot germina. Plantele au
adaptări care le permit să facă fotosinteză la temperaturi scăzute.
Alţi producători din tundră sunt numeroşii licheni, care constituie
hrana renilor.

63