Page 66 Manual Biologie
P. 66




EXERSEAZĂ ŞI APLICĂ! 2.2. Animalele. Și animalele din deşerturi şi-au dezvoltat adaptări
speciale la mediul de viaţă, care le limitează astfel existenţa la biotopurile
Activitate în perechi respective.
În textul de mai jos sunt prezen-
tate câteva adaptări ale cămilei la OBSERVĂ ŞI DESCOPERĂ!
mediul de viaţă: cocoaşa este pli-
nă cu grăsime, blana este maro- Scop: Identificarea unor adaptări ale vieţuitoarelor din deşert ca rezul-
nie, ochii sunt protejaţi printr-un tat al cerinţelor mediului.
rând dublu de gene lungi şi sprân- l Priveşte imaginile şi recunoaşte animalele, precum şi adaptările
cene stufoase, urechile sunt mici lor la mediul de viaţă (culoare, dimensiuni, forma corpului etc.).
şi căptuşite cu blană, nările se pot l Cum explici aceste adaptări?
închide, picioarele sunt lungi şi
musculoase, tălpile sunt late, cu
câte două degete, acoperite de
o unghie (când cămila calcă, de-
getele se desfac), intestinul gros
este foarte lung, pentru a reabsor-
bi apa. 1. 2. 3. 4.
Discută cu colegul de bancă şi
găseşte motivele existenţei aces-  Animalele întâlnite în zonele deşertice sunt reprezentate prin-
tor adaptări. Pentru o rezolvare tr-un număr mic de specii, adaptate la condiţiile climatice aride.
corectă, folosiţi-vă de următoarele a. Animalele din deşerturile calde prezintă ca adaptări la mediul
sugestii: de viaţă:
Această adaptare… (se indică l talia mică şi urechile mari (1.);
adaptarea) este necesară pentru: l culori deschise, asemănătoare nisipului din deşert (1., 2.), fiind ast-
• a o proteja de căldura excesivă; fel perfect camuflate; în plus, culoarea deschisă le apără şi de căldura
• a se putea ascunde/camufla excesivă;
(când nu sunt copaci sau roci); l pierd foarte puţine lichide: au transpiraţia redusă şi elimină urină
• să se deplaseze pe nisip etc. foarte concentrată (cu puţină apă);
l îşi sapă vizuini în pământ, unde-şi petrec cea mai mare parte a
timpului (1., 2.);
l modificarea comportamentului: adoptă un ritm de viaţă nicteme-
ral (multe animale sunt nocturne, deoarece temperaturile sunt mai scă-
zute noaptea) sau sezonier (prin estivaţie: stare de inactivitate similară
hibernării, datorită lipsei de hrană în perioada secetoasă a anului).
În aceste deşerturi se întâlnesc: insecte, scorpioni, şopârle, şerpi, că-
mile, vulpea-de-deşert, pisica-de-nisip.
b. Animalele din deşerturile reci, deşi cresc mai lent la frig, sunt
mai mari decât oriunde în lume, au o blană foarte deasă şi un strat gros
de grăsime.
La Polul Sud, viaţa propriu-zisă se desfăşoară pe ţărm şi în mare.
Aici trăiesc permanent pinguinii (3.), cum sunt Adélie şi pinguinul-im-
perial. Păsările marine, pescăruşii şi albatroşii, care-şi procură hrana
din mare, vin doar în sezonul de vară.
Pinguinii au ciocul lung şi subţire, fiind folosit pentru capturarea
peştilor, dar şi a altor animale marine (cefalopode, crustacee). Cavitatea
bucală este căptuşită cu spini cornoşi, dispuşi spre înapoi, pentru a uşu-
ra înghiţirea prăzii. Corpul le este protejat de mai multe straturi de pene


64
   61   62   63   64   65   66   67   68   69   70   71