Page 62 Manual Istorie

Viața cotidiană

în lumea romană

Numele romane
În lumea romană, la opt zile după naștere, copilul era primit
în mod oficial în gintă. Printr-o ceremonie solemnă, băiatul pri-
mea numele ginții (numele principal), prenumele (numele per-
sonal), la care se adăuga numele propriei familii (cognomen,
poreclă). În timp, a fost adăugat și un al patrulea sau al cincilea
cognomen, în funcție de trăsăturile fizice sau morale.

Familia și virtuțile romane. Familia a avut un rol important în
viața romanilor. Tatăl (pater familias) era unicul proprietar al tuturor
bunurilor și avea drept de viață și de moarte asupra membrilor fami-
liei. Fiecare casă avea zeii săi protectori. Femeile romane se bucurau
Caius Iulius Caesar. de unele drepturi: participau la întrunirile de familie și chiar la spec-
Înainte de a se proclama dictator tacole și jocuri publice, supravegheau sclavii, torceau lâna și țeseau
pe viață a fost chestor, magistrat,
mare preot (Pontifex Maximus), pânza pentru îmbrăcăminte. Viața de familie a romanilor a fost gu-
pretor, guvernator și consul. vernată de reguli stricte privind supunerea față de părinte, acceptarea
legii, respectarea autorității.
Educația. Atmosfera din familie urmărea să facă din copilul roman
un om bun și disciplinat. De la șapte ani, copiii învățau scrisul, citi-
tul și socotitul sub supravegherea tatălui sau îndrumați de un libert.
DE REŢINUT! După 11 ani, educația băieților putea continua cu învățarea unei limbi
străine (greaca), a istoriei, a geografiei și cu studierea operelor marilor
a. În familia romană tatăl avea scriitori. În jurul vârstei de 16 ani, tinerii exersau arta vorbitului în pu-
autoritate absolută. blic, oratoria. Educația era completată uneori cu un stagiu de filosofie
b. Educația copiilor romani se la marile școli din Grecia. La 17 ani tânărul era declarat major și trecut
făcea în familie și sub supraveghe- pe lista cetățenilor, cu drept de vot și apt pentru serviciul militar.
rea liberților.
c. Jocurile publice reprezentau Jocurile. Timpul liber era ocupat de obicei de jocurile publice, orga-
principala formă de petrecere a nizate de stat sau de persoane particulare, pentru a sărbători victoriile
timpului liber al romanilor. și pentru distracție. Puteau fi alergări de cai, curse de care, exerciții
atletice, piese de teatru, lupte între animale, competiții navale, lupte
de gladiatori. Reprezentațiile se desfășurau în circuri, amfiteatre, la
teatru, pe stadion sau în bazine amenajate special pentru simularea
unor confruntări navale.

VOCABULAR

Gladiator = sclav antrenat pen-
tru a lupta în arenă cu un alt luptă-
tor sau cu animale sălbatice.
Libert = sclav eliberat care pri-
mea cetățenia romană, prenu-
mele și numele stăpânului.
Virtuți = însușiri morale pozi-
tive; calități. Ruinele Circus Maximus care avea o capacitate de 300 000 de locuri.

60 lumeA romAnă