Page 48 Manual Biologie

BIOLOGIA ALTFEL 2.2. Animalele. Lacul reprezintă un mediu favorabil dezvoltării mul-

Identifică producătorii descrişi tor animale, acestea prezentând modificări la viaţa acvatică.
în textul de mai jos. Încadrează
cocostârcul în categoria trofică OBSERVĂ ŞI COMPARĂ!
potrivită şi descoperă adaptările Scop: Identificarea unor caracteristici comune ale organismelor care
acestuia la mediul de viaţă. trăiesc în acelaşi mediu de viaţă.
„Pe faţa apei sclipise… comori l Recunoaşte organismele şi precizează câte o adaptare la mediul de
de galbeni între trestii. În nuferi, viaţă acvatic.
ca în nişte potire plutitoare, curg l Citeşte textul următor şi identifică alte adaptări ale organismelor
raze de aur. Un colb de argint dă la mediul de viaţă.
strălucire stufărişului. ... Cocostâr-
cul s-a sculat cu noaptea-n cap. A
intrat în baltă. Pe picioarele lungi,
subţiri ca nişte lujere, trupul lui se
legăna agale. Din când în când îşi
udă pliscul; uneori se opreşte de
se uită, ispititor, în fundul apei […].
Deodată se opreşte; încordează 1. 2. 3.
gâtul şi priveşte. Pe frunza unui
nufăr o broscuţă se bucură şi ea de  Pe fundul lacului trăiesc numeroşi viermi, iar lipitorile (viermi
frumuseţea şi răcoarea dimineţii. inelaţi) înoată în căutarea peştilor pe care se fixează cu cele trei buze tă-
Când l-a văzut, biata broscuţă a ioase pentru a le suge sângele. Când şi-au umplut cavităţile digestive cu
încremenit pe picioarele de dina- sânge, se desprind, deci sunt viermi paraziţi temporar.
poi […]. În spaima ei îl vede uriaş, Moluştele, animale cu corpul moale, sunt reprezentate de scoi-
cu capul atingând cerul, cu pliscul
lung, larg, să soarbă dintr-o dată ca-de-lac, care are rol important în procesul de filtrare a apei, hrănin-
balta şi, dimpreună cu balta, pe ea. du-se cu plancton. Corpul este protejat de două valve perfect egale, de
Inima i s-a oprit. Îşi aşteaptă sfârşi- culoare brună. Trăieşte fixată în mâl, dar se poate deplasa lent cu ajuto-
tul. Cocostârcul o vede şi înţelege. rul piciorului.
Dar dimineaţa e mărinimos. Ş-apoi Insectele sunt prezente în număr mare, atât ca larve, cât şi ca adulţi.
i se pare atât de mică, atât de ne- Ţânțarii trăiesc cea mai mare parte a vieţii lor în apă, ca larve fixa-
însemnată această vietate a bălţii, te de sediment şi filtrează apa pentru că se hrănesc cu alge moarte.
că, de la o vreme, parcă o pierde Libelula, insecta cu străluciri multicolore, diafane, prezintă larve mari
din ochi în fundul apei şi nici n-o care trăiesc în apă. Sunt şi insecte răpitoare, precum fugaciul, care
mai zăreşte. Ridică piciorul, o pă- aleargă cu picioarele lor articulate pe suprafaţa apei.
şeşte dispreţuitor şi trece, măreţ, Peştii din lac sunt mai rotunzi şi mai groşi decât cei din apele
mai departe. Broscuţei nu-i vine curgătoare şi înoată mai încet.
să creadă. Mai stă aşa câteva cli- Crapul (1.), preferă apa călduţă de suprafaţă, unde cresc multe plan-
pe. Apoi, de bucurie, sare pe o altă
frunză şi într-un avânt de recunoş- te, cu care se hrăneşte. Fiind omnivor, consumă şi viermişori, larve, etc.
tinţă, ea, cea dintâi, taie tăcerea Ştiuca este un răpitor foarte lacom, care vânează broaşte, peşti şi
dimineţii: chiar păsări. Coloritul corpului, cenuşiu-verzui pe spate, cu pete mari,
— Oaac!” măslinii sau negricioase, o ajută să treacă neobservată. Pândeşte printre
plante, aşteptându-şi prada, pe care o atacă, folosindu-şi dinţii ascuţiţi.
(Emil Gârleanu, Mărinimie) Alţi peşti care cresc în lacuri sunt: carasul, somnul, linul, roşioara.
Amfibienii (2.) sunt nelipsiţi din biocenozele acvatice, fiind prime-
le vertebrate care au părăsit apa şi au cucerit uscatul. Ei rămân legaţi
obligatoriu de mediul acvatic, unde îşi depun ouăle şi trăiesc larvele.

46