Page 43 Manual Biologie

1. Biotopul unui râu. Fiind un ecosistem acvatic, apa este compo- EXERSEAZĂ ŞI REZOLVĂ!
nenta biotopului care are importanţa cea mai mare în configurarea
acestuia, influenţând vieţuitoarele care îşi au habitatul în râu, prin cali-
tăţile ei: viteza de curgere, debitul, gradul de oxigenare, temperatura şi
turbulenţa. 

OBSERVĂ ŞI COMPARĂ!

Scop: Identificarea caracteristicilor biotopului unui râu în zone diferite.
Imaginile de mai jos reprezintă două porţiuni ale unui râu, diferite ca
structură a biotopului şi biocenozei.
Observă cele două imagini şi compară caracteristicile biotopului ce- Diagrama de mai sus prezintă
lor două zone descrise (albia, debitul, viteza de curgere a apei). evoluţia debitului mediu lunar al
râului Siret, măsurat în metri cubi/
secundă (mc/s), la vărsarea în Du-
năre.
Precizează:
a. valoarea maximă a debitului lu-
nar şi luna în care se înregistrează;
b. valoarea minimă a debitului lu-
nar şi luna în care se înregistrează;
c. două luni în care debitul me-
diu lunar are aceleaşi valori;
Zona superioară (zona păstrăvului) Zona inferioară (zona crapului) d. diferenţa dintre valoarea de-
– substrat din bolovani şi pietriş; – substrat din nisip şi mâl; bitului în luna aprilie şi valoarea
– viteza mare de curgere a apei; – viteza mică de curgere a apei; debitului în luna decembrie;
– apă limpede, bogată în oxigen, – apă tulbure, cantitate redusă de e. diferenţa dintre debitul ma-
cu temperatura mică; oxigen; xim şi debitul minim;
– frecvente cascade (căderi de – temperatura apei ridicată vara şi f. o cauză a creşterii debitului în
apă de la înălţime); scăzută iarna; luna aprilie.
– nu se depune materie organică – depozite de material organic pe
datorită curentului puternic al apei. fundul apei.
SPUNE-ŢI PĂREREA!
 2. Biocenoza unui râu – specii reprezentative
Pe traseul unui râu întâlnim o mare varietate de organisme, alge, De ce apele râurilor, în zona in-
plante, animale, cu particularităţi specifice determinate de caracteristi- ferioară, conţin mai mult oxigen
cile factorilor abiotici, atât ale apei, cât şi ale substratului. ziua şi mai puţin noaptea?

2.1. Plantele au rolul să asigure atât hrana, cât şi adăpostul pentru
animalele care trăiesc în râuri. Unele plante cresc pe malurile râului, pre-
cum salcia şi arinul, altele au rădăcinile în sedimentele şi în solul îmbi- JOC DE ROL
bat de apă de la marginea râului, ca în cazul rogozului şi al papurei. Sunt Într-o zonă a unui râu, oamenii
însă şi plante care plutesc la suprafaţa râurilor care curg lin, precum linti- au depozitat resturi menajere. Dis-
ţa – cea mai mică plantă cu flori, fără frunze şi, adesea, fără rădăcini, dar tribuiţi-vă în rolul vieţuitoarelor
cu tulpina lăţită. Este însoţită de alte vieţuitoare care pot face fotosinteză, din râu şi organizaţi o acţiune de
precum firişoarele subţiri şi lungi ale algei mătasea-broaştei. curăţare a biotopului.
Aceste organisme verzi, plante şi alge, conţin clorofilă şi produc sub- De exemplu: castorii construiesc
stanţe hrănitoare prin procesul de fotosinteză, fiind producătorii din diguri şi sapă canale, racii adună
ecosistem, şi stau la baza lanţurilor trofice. dopurile de plastic etc.

41