Page 71 Manual Limba si Literatura Romana
P. 71
Lumi de poveste
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE UNITATEA 5
Zilele săptămânii • Nume și notări
ªTIAI? AFLĂ MAI MULTE!
Unele poveşti de demult au apărut din dorința oamenilor de a-şi explica lucruri greu de cuprins în
mintea omenească. Astfel s-au ivit miturile, istorii fabuloase cu caracter sacru, despre zei şi eroi, care
adună (sintetizează) credințele unui popor despre originea universului şi a fenomenelor naturii.
Personajele din miturile vechilor civilizații sunt prezente şi astăzi în viețile noastre. În credințele popu-
lare româneşti, fiecare zi a săptămânii e patronată de creaturi mitice (spre exemplu, oamenii credeau
în Sfânta Duminică. Aceasta apare ca personaj în Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă. Ea este cer-
şetoarea căreia fiul de crai îi dă de pomană înainte de a pleca de acasă şi care îl sfătuieşte cum să se
pregătească pentru călătoria spre împărăția unchiului său.) Oamenii din vechime credeau că zilele au
suflet, că umblă printre oameni şi că există zile rele şi zile bune.
PORTOFOLIU INDIVIDUAL
Citește pe site-ul www.ar-
tatraditionala.ro articolul des-
pre Sem nificația populară a zi
lelor săptămânii. Scrie un text
de maximum 50 de cuvinte
despre acestea și adaugă-l în
portofoliul tău.
ISTORIA CUVINTELOR
Fiecare zi a săptămânii pomeneşte câte o divinitate din miturile ro-
mane. Astfel, luni e „ziua Lunii”, Lunae dies în limba latină. Marți (în
latină Martis dies) este „ziua lui Marte”, zeul războiului, tatăl lui Ro-
mulus şi Remus, întemeietorii Romei. Miercuri aminteşte de Mercur
(Mercurii dies, în latină), mesagerul zeilor. Încălțat cu sandale înari-
pate, purtând coif şi toiag, Mercur era zeul comerțului, al călătorilor şi
al călătoriilor, ocrotitorul acțiunilor îndrăznețe. Zeității supreme din
panteonul roman, Jupiter, stăpânul neamurilor zeieşti şi omeneşti,
îi este închinată ziua de joi (numită chiar Jovis dies). Vineri e a ziua
zeiței Venus (Veneris dies), divinitate a vegetației şi a primăverii, a fru-
museții şi a iubirii, iar sâmbătă – a lui Saturn (Saturni dies), vechi zeu
al agriculturii şi al viticulturii. În sfârşit, duminica e ziua Soarelui (So-
lis dies), amintind de Sol Invictus, „Neînvinsul Soare”, zeu foarte im-
portant în Imperiul Roman, căci era considerat ocrotitorul soldaților.
EXERSEAZĂ
¾ Pornind de la experiențe personale, redactează un jurnal al faptelor
bune pe care le-ai făcut în fiecare zi a săptămânii. Textul tău nu
trebuie să depăşească 100 de cuvinte.
¾ Realizează o narațiune ficțională de maximum 100 de cuvinte în
care ziua ta preferată să devină o creatură mitică.
69
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE UNITATEA 5
Zilele săptămânii • Nume și notări
ªTIAI? AFLĂ MAI MULTE!
Unele poveşti de demult au apărut din dorința oamenilor de a-şi explica lucruri greu de cuprins în
mintea omenească. Astfel s-au ivit miturile, istorii fabuloase cu caracter sacru, despre zei şi eroi, care
adună (sintetizează) credințele unui popor despre originea universului şi a fenomenelor naturii.
Personajele din miturile vechilor civilizații sunt prezente şi astăzi în viețile noastre. În credințele popu-
lare româneşti, fiecare zi a săptămânii e patronată de creaturi mitice (spre exemplu, oamenii credeau
în Sfânta Duminică. Aceasta apare ca personaj în Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă. Ea este cer-
şetoarea căreia fiul de crai îi dă de pomană înainte de a pleca de acasă şi care îl sfătuieşte cum să se
pregătească pentru călătoria spre împărăția unchiului său.) Oamenii din vechime credeau că zilele au
suflet, că umblă printre oameni şi că există zile rele şi zile bune.
PORTOFOLIU INDIVIDUAL
Citește pe site-ul www.ar-
tatraditionala.ro articolul des-
pre Sem nificația populară a zi
lelor săptămânii. Scrie un text
de maximum 50 de cuvinte
despre acestea și adaugă-l în
portofoliul tău.
ISTORIA CUVINTELOR
Fiecare zi a săptămânii pomeneşte câte o divinitate din miturile ro-
mane. Astfel, luni e „ziua Lunii”, Lunae dies în limba latină. Marți (în
latină Martis dies) este „ziua lui Marte”, zeul războiului, tatăl lui Ro-
mulus şi Remus, întemeietorii Romei. Miercuri aminteşte de Mercur
(Mercurii dies, în latină), mesagerul zeilor. Încălțat cu sandale înari-
pate, purtând coif şi toiag, Mercur era zeul comerțului, al călătorilor şi
al călătoriilor, ocrotitorul acțiunilor îndrăznețe. Zeității supreme din
panteonul roman, Jupiter, stăpânul neamurilor zeieşti şi omeneşti,
îi este închinată ziua de joi (numită chiar Jovis dies). Vineri e a ziua
zeiței Venus (Veneris dies), divinitate a vegetației şi a primăverii, a fru-
museții şi a iubirii, iar sâmbătă – a lui Saturn (Saturni dies), vechi zeu
al agriculturii şi al viticulturii. În sfârşit, duminica e ziua Soarelui (So-
lis dies), amintind de Sol Invictus, „Neînvinsul Soare”, zeu foarte im-
portant în Imperiul Roman, căci era considerat ocrotitorul soldaților.
EXERSEAZĂ
¾ Pornind de la experiențe personale, redactează un jurnal al faptelor
bune pe care le-ai făcut în fiecare zi a săptămânii. Textul tău nu
trebuie să depăşească 100 de cuvinte.
¾ Realizează o narațiune ficțională de maximum 100 de cuvinte în
care ziua ta preferată să devină o creatură mitică.
69
