Page 35 Manual Biologie

Pe lângă acestea, întâlnim ciuperci şi bacterii care îndeplinesc, alături BIOLOGIA ALTFEL
de râme şi alţi viermi, rolul de descompunători.
Citeşte textul de mai jos şi de-
2.1. Vegetația pajiştii se caracterizează prin marea diversitate a scrie comportamentul prepeliţei
plantelor ierboase reprezentate în principal de graminee (păiuş, colilie), legat de înmulţire şi de îngrijirea
alături de unele leguminoase (trifoi, lucernă).  puilor, precum şi comportamentul
de apărare.
OBSERVĂ ŞI DESCOPERĂ! Identifică pasajul care demon-
strează că prepeliţa este o pasăre
Scop: Identificarea unor adaptări ale plantelor din pajişti la factorii de migratoare.
mediu.
l Priveşte cu atenţie imaginile de mai jos şi descrie aspectul plante- „După ce s-a odihnit vreo câteva
lor prezentate. zile, a început să adune beţigaşe,
l Care crezi că sunt adaptările la mediul lor de viaţă? foi uscate, paie şi fire de fân şi şi-a
făcut un cuib pe un moşoroi de
pământ, mai sus, ca să nu i-l îne-
ce ploile; pe urmă, şapte zile de-a
rândul a ouat câte un ou, în tot
şapte ouă mici […] şi a început să
le clocească. […] şi ploua, ploua
de vărsa şi ea nu se mişca, ca nu
cumva să pătrunză o picătură de
1. 2. 3. ploaie la ouă. După trei săptămâni
i-au ieşit nişte pui drăguţi […] cu
 a. Plantele din pajiştea de stepă au rădăcinile adânc înfipte puf galben ca puii de găină, dar
în pământ, frunzele înguste şi acoperite cu ceară, pentru a împiedica mici […]. Prepeliţa prindea câte
transpiraţia, ţepi şi peri pe tulpină, pe frunze şi chiar pe flori. Plantele o furnică, ori câte o lăcustă, le-o
din pajiştea de stepă sunt predominant ierboase: graminee (golomăţ, firimiţea în bucăţele mici, şi ei, pic!
firuţă, păiuş, colilie), trifoi, păpădie, ciulini etc., dar se pot întâlni şi plan- pic! pic! cu cioculeţele lor, o mân-
te lemnoase, precum arbuştii: lemn-câinesc, porumbar, păducel. cau numaidecât […], se plimbau
Gramineele (1.) au tulpini înalte şi frunze alungite, cu inflorescenţă prinprejurul mamei lor şi când îi
verzui-violacee, numită spic, fiind alcătuită din mai multe flori mici. striga: Pitpalac! repede veneau
Trifoiul (2.) este o plantă leguminoasă, capabilă să fixeze azotul at- lângă ea. […]
Lecţiile de zbor se făceau dimi-
mosferic în nodozităţile rădăcinilor. Astfel solul este îmbogăţit în azot, neaţa spre răsăritul soarelui, când
iar culturile care urmează după leguminoase, pe lotul respectiv, necesi- se îngâna ziua cu noaptea, şi seara
tă cantităţi mai mici de îngrăşăminte cu azot. în amurg, căci ziua era primejdios
b. Plantele din pajiştea alpină sunt adaptate la condiţiile neprielni- din pricina hereţilor, care dădeau
ce de viaţă. Astfel, plantele din pajiştea alpină au tulpini scurte sau târâ- târcoale pe deasupra miriştii […].
toare pentru a rezista vânturilor puternice. Datorită temperaturilor scăzu- Şi mama lor le spunea că-i învaţă
te, frunzele şi tulpinile lor sunt acoperite cu ceară sau cu ţepi. Florile sunt să zboare pentru o călătorie lun-
viu colorate datorită luminii puternice. gă, pe care trebuiau s-o facă în
Plantele ierboase, precum garofiţa-de-munte, cimbrişorul, brându- curând, când o trece vara. Și o să
şa, margareta, gramineele (păiuşul-roşu), arnica, clopoţelul, sunătoarea zburăm pe sus de tot, zile şi nopţi, şi
etc., sunt reprezentative pentru pajiştea alpină. o să vedem dedesubtul nostru oraşe
Clopoțeii (3.) au tulpină dreaptă, scurtă, dar poate fi şi târâtoare, frun- mari şi râuri, şi marea.”
ze rotunjite şi flori albastru-violaceu, în formă de clopoţei. (Ioan Alexandru
Din loc în loc se întâlnesc şi plante lemnoase, arbuşti, precum smâr- Brătescu-Voineşti, Puiul)
darul, merişorul de munte etc.

33