Page 37 Manual Biologie

3. Relațiile dintre viețuitoarele din pajişte GHICEŞTE-MĂ!
Ca în orice ecosistem, vieţuitoarele sunt legate prin relaţii diverse, 1. Citeşte strofa de mai jos şi ghi-
printre care şi relaţii trofice. În cadrul acestora, producătorii de substan- ceşte care este planta, des întâl-
ţă organică sunt reprezentaţi de plantele din pajişte, care vor fi consu- nită pe pajişti, utilizată de furnică
mate de numeroase animale erbivore. Acestea, la rândul lor, vor servi drept paraşută.
drept hrană pentru carnivore, de la păianjeni şi buburuze până la păsări
şi vulpi.  „Furnicuţo, ţin-te bine
Cu lăbuţele de mine,
OBSERVĂ ŞI COMPLETEAZĂ! Căci zburăm acum pe ruta
Cer-Pământ… cu paraşuta.
Scop: Identificarea relaţiilor trofice din pa- (Emilia Plugaru,
jişte. Paraşută)
l Recunoaşte vieţuitoarele din imagine şi 2. Ghiceşte viețuitoarele descri-
precizează categoria trofică din care fac parte. se în următoarele versuri:
l Completează lanţul trofic cu alte două a. „Frunze n-are,
animale. Nu-i nici floare.
În păduri şi pe ogor,
 După înălţime, ierburile alcătuiesc straturi în care trăiesc di- Prin pajişti şi-n deal la vie
ferite animale de talie mică. Astfel, vara, florile plantelor formează un Stă mereu într-un picior.”
strat superior de unde fluturii şi albinele adună nectarul, iar sticleţii (acrepuic)
mănâncă seminţe de mărăcini sau albăstriţă. Coborând spre tulpini şi b. „Are solzi,
frunze, întâlnim omizi, iar pe sol, pe stratul de frunze moarte, acarieni Dar nu e peşte
şi păduchi. Sub acest strat se află lumea solului, clocotind de viaţă, de la Şi când merge
râme la larve de insecte. Se târăşte.”
Solul pajiştilor este îmbogăţit de excrementele bovinelor şi ovinelor (epraş)
care păşunează. Pe solul astfel îmbogăţit se dezvoltă ciuperca-de-câmp, EXERSEAZĂ ŞI APLICĂ!
care se hrăneşte cu substanţe organice dizolvate în apă, pe care le preia din
sol. Piciorul şi pălăria ciupercii reprezintă organul de înmulţire, care va for- Cu ajutorul textului din lecţie,
ma spori pe lamelele pălăriei. Corpul adevărat al ciupercii, numit miceliu, identifică părţile componente ale
se găseşte în sol şi este format din numeroase firişoare numite hife. ciupercii de câmp, notate cu cifre.
1.
Importanța pajiştilor
Pajiştile naturale reprezintă habitat şi sursă de hrană pentru anima- 3.
lele sălbatice, fiind suport al biodiversităţii, cu rol în conservarea unor
specii. Previn eroziunea solului şi îmbunătăţesc calitatea acestuia.
Pajiştile alpine reprezintă adevărate oaze de relaxare. Sunt utilizate 2.
şi pentru păşunatul animalelor domestice.

REŢINE! 4.

Pajiştile naturale sunt ecosisteme terestre complexe, solul fiind prin- PORTOFOLIU
cipalul factor care determină existenţa diferitelor tipuri de plante şi de În timpul unor drumeţii, prin
animale. pajiştea de câmpie şi prin cea
Vegetaţia ierboasă, mai înaltă în pajiştea de stepă, permite cuibărirea alpină, fotografiază câte două
păsărilor şi creşterea puilor mamiferelor. plante şi două animale pe care
Relaţiile trofice sunt complexe, determinate de marea varietate de le întâlneşti. Aranjează imaginile
animale nevertebrate, păsări şi mamifere, care fie se hrănesc cu plante, într-un colaj şi notează sub fieca-
fie unele cu celelalte. re ceea ce reprezintă.

35