Page 11 Manual Limba si Literatura Romana
P. 11
Familia
LECTURĂ UNITATEA 1
Narativul literar
CITEŞTE!
Citeşte cu atenție textul următor şi observă ce trăiri, ce
emoții îți trezeşte.
Sarea în bucate
de Petre Ispirescu
A fost odată un împărat. Acest împărat avea trei fete.
Rămânând văduv, toată dragostea lui el şi-o aruncase asupra fe-
telor. Ele mărindu-se şi văzând sârguința ce punea părintele lor ca
să le crească pre ele, să le învețe şi să le păzească de orice răutăți
şi bântuieli, se sileau şi ele din toată puterea lor ca să-l facă să uite Petre Ispirescu (1830−1887) a
mâhnirea ce-l cuprinsese pentru moartea mumei lor. fost un editor, scriitor și culegător
Într-una din zile, ce-i vine împăratului, că numai întreabă pe fata de folclor român. Îndrăgostit de
cea mai mare: creațiile populare românești, a cu-
− Fata mea, cum mă iubești tu pe mine? les multe basme, le-a repovestit și
− Cum să te iubesc, tată? Iaca, eu te iubesc ca mierea, răspunse ea, le-a publicat în volumul Legendele
după ce se gândi că, oare, ce lucru poate fi mai dulce pe lume. Atâta o sau basmele românilor (1872).
tăie capul pe dânsa, atâta şi vorbi. Generații de părinți le-au citit co-
− Să-mi trăiești, fata mea; să-mi facă Dumnezeu parte de tine! piilor basme din această carte:
Și întrebând şi pe fata cea mijlocie: Aleodor împărat, Prâslea cel voinic
− Dar tu, cum mă iubești pe mine, fata mea? și merele de aur, Greuceanu și multe
− Ca zahărul, tată. Atâta o tăie şi pe dânsa capul şi atâta răspunse. altele.
− Să-ți dea Dumnezeu bine, fata mea! Să mă bucur de tine!
Pasămite, fetele acestea erau linguşitoare şi ştiau să-şi arate iubirea
către părintele lor mai mult decât o aveau. Împăratul se bucură cât
un lucru mare, când auzi de la fetele lui cele mai mari cât îl iubesc. El ISTORIA CUVINTELOR
socoti că altfel de iubire nu poate să fie decât cea dulce ca mierea şi ca • Știința care se ocupă cu stu-
zahărul. Și uitându-se şi la fata cea mai mică, ce sta mai deoparte şi cu dierea istoriei cuvintelor, a
sfială, o întrebă şi pe dânsa: modului în care forma și sen-
− Cum mă iubeşti tu, fata mea? surile acestora evoluează se
− Ca sarea în bucate, tată! răspunse şi ea cu fața senină, zâmbind numește etimologie.
cu dragoste firească şi lăsându-şi ochii în jos, de ruşine că vorbi şi ea. • Cuvântul basm provine din
Ea se ruşina, biet, văzând că tată-său o băgase şi pe ea în seamă, ca o termenul slav basnŭ care în-
mai mică ce era.
seamnă „născocire, scornire”.
Basmul este o creație litera-
[Împăratul se înfurie şi o alungă pe fată de acasă. Aceasta pribe-
geşte din sat în sat, până ce ajunge la curtea unui alt împărat. Acolo, ră populară sau cultă. Ideea
mezina devine ajutoarea unei chelărese. Vestea despre vrednicia şi centrală a basmului este lupta
smerenia ei ajunge la urechile împărătesei, care doreşte să o cunoas- dintre bine și rău. În această
că. Descoperindu-i calitățile, împărăteasa o îndrăgeşte ca pe copila ei, confruntare, binele triumfă.
9 9
LECTURĂ UNITATEA 1
Narativul literar
CITEŞTE!
Citeşte cu atenție textul următor şi observă ce trăiri, ce
emoții îți trezeşte.
Sarea în bucate
de Petre Ispirescu
A fost odată un împărat. Acest împărat avea trei fete.
Rămânând văduv, toată dragostea lui el şi-o aruncase asupra fe-
telor. Ele mărindu-se şi văzând sârguința ce punea părintele lor ca
să le crească pre ele, să le învețe şi să le păzească de orice răutăți
şi bântuieli, se sileau şi ele din toată puterea lor ca să-l facă să uite Petre Ispirescu (1830−1887) a
mâhnirea ce-l cuprinsese pentru moartea mumei lor. fost un editor, scriitor și culegător
Într-una din zile, ce-i vine împăratului, că numai întreabă pe fata de folclor român. Îndrăgostit de
cea mai mare: creațiile populare românești, a cu-
− Fata mea, cum mă iubești tu pe mine? les multe basme, le-a repovestit și
− Cum să te iubesc, tată? Iaca, eu te iubesc ca mierea, răspunse ea, le-a publicat în volumul Legendele
după ce se gândi că, oare, ce lucru poate fi mai dulce pe lume. Atâta o sau basmele românilor (1872).
tăie capul pe dânsa, atâta şi vorbi. Generații de părinți le-au citit co-
− Să-mi trăiești, fata mea; să-mi facă Dumnezeu parte de tine! piilor basme din această carte:
Și întrebând şi pe fata cea mijlocie: Aleodor împărat, Prâslea cel voinic
− Dar tu, cum mă iubești pe mine, fata mea? și merele de aur, Greuceanu și multe
− Ca zahărul, tată. Atâta o tăie şi pe dânsa capul şi atâta răspunse. altele.
− Să-ți dea Dumnezeu bine, fata mea! Să mă bucur de tine!
Pasămite, fetele acestea erau linguşitoare şi ştiau să-şi arate iubirea
către părintele lor mai mult decât o aveau. Împăratul se bucură cât
un lucru mare, când auzi de la fetele lui cele mai mari cât îl iubesc. El ISTORIA CUVINTELOR
socoti că altfel de iubire nu poate să fie decât cea dulce ca mierea şi ca • Știința care se ocupă cu stu-
zahărul. Și uitându-se şi la fata cea mai mică, ce sta mai deoparte şi cu dierea istoriei cuvintelor, a
sfială, o întrebă şi pe dânsa: modului în care forma și sen-
− Cum mă iubeşti tu, fata mea? surile acestora evoluează se
− Ca sarea în bucate, tată! răspunse şi ea cu fața senină, zâmbind numește etimologie.
cu dragoste firească şi lăsându-şi ochii în jos, de ruşine că vorbi şi ea. • Cuvântul basm provine din
Ea se ruşina, biet, văzând că tată-său o băgase şi pe ea în seamă, ca o termenul slav basnŭ care în-
mai mică ce era.
seamnă „născocire, scornire”.
Basmul este o creație litera-
[Împăratul se înfurie şi o alungă pe fată de acasă. Aceasta pribe-
geşte din sat în sat, până ce ajunge la curtea unui alt împărat. Acolo, ră populară sau cultă. Ideea
mezina devine ajutoarea unei chelărese. Vestea despre vrednicia şi centrală a basmului este lupta
smerenia ei ajunge la urechile împărătesei, care doreşte să o cunoas- dintre bine și rău. În această
că. Descoperindu-i calitățile, împărăteasa o îndrăgeşte ca pe copila ei, confruntare, binele triumfă.
9 9
