Page 12 Manual Limba si Literatura Romana
P. 12
Familia
UNITATEA 1 LECTURĂ
Narativul literar
VOCABULAR
bântuială – supărare, necaz cu toate că avea un băiat, pe care îl iubea nespus. Într-o zi, fiul împă-
chelăreasă – femeie care admi- ratului plecă la război, alături de tatăl lui. Feciorul se întoarce acasă
nistra alimentele de la curtea rănit. Tânăra slujnică îl îngrijeşte cu devotament, iar fiul împărătesei
unui boier și care păstra și cheile se îndrăgosteşte de ea şi o cere de soție. La nuntă este poftit şi tatăl ei.
cămării Fata găteşte singură mâncarea pentru el şi nu pune sare în mâncăruri.
cuscru – tatăl unuia dintre soți în Nemulțumit de gustul acestora, împăratul i se plânge cuscrului său.
raport cu părinții celuilalt soț Atunci, mireasa intervine şi le povesteşte tuturor prin ce a trecut.]
de viţă (bună) – de origine alea-
să; nobil – Eu am gătit bucatele pentru împăratul ce s-a supărat, şi iată pen-
a pribegi – a rătăci din loc în loc, tru ce am făcut-o: acest împărat este tată-meu. Noi eram trei surori în
a hoinări casa părintească. Tata ne-a întrebat într-o zi cum îl iubim noi. Surorile
sârguință – strădanie, străduin- mele cele mai mari, una îi răspunse că îl iubeşte ca mierea, alta ca
ță, silință; hărnicie, râvnă, zel zahărul. Eu îi zisei că îl iubesc ca sarea în bucate. Aşa am socotit eu
a se sili – a se strădui că nu se poate mai multă iubire decât aceasta! Tata s-a supărat pe mine
șea (șa) – parte a harnașamen- şi m-a gonit din casă. Dumnezeu nu m-a lăsat să piei şi, prin muncă,
cinste şi hărnicie, am ajuns unde mă vedeți. Acum am vrut să dove-
tului confecționată din piele desc tatei că fără miere şi fără zahăr poate omul să trăiască, dar fără
sau din lemn, care se pune pe sare nu, d-aia i-am gătit bucatele fără sare. Judecați dumneavoastră cu
spinarea calului și pe care stă minte împărătească cine a avut dreptate.
călărețul. Toți mesenii într-o glăsuire găsiră cu cale că pe nedrept a fost fata
vrednicie – hărnicie, îndemâna- gonită din casa părintească. Atunci tatăl fetei mărturisi că n-a ştiut să
re, pricepere prețuiască duhul fetei sale şi şi-a cerut iertăciune. Fata, şi ea, i-a săru-
tat mâna şi şi-a cerut şi dânsa iertăciune dacă fapta ei l-a supărat. Și
se puseră pe o veselie şi pe o petrecere de se duse vestea în lume. Tatăl
fetei se veselea, nu se veselea, dar socrul ştiu că se veselea şi se mân-
JOC drea că a dobândit o aşa noră, şi de viță bună, şi înțeleaptă, şi harnică.
Și încălecai p-o şea, şi v-o spusei d-voastră aşa.
Emoții „la cald” Și încălecai p-o lingură scurtă, să trăiască cine ascultă.
După încheierea primei lec- Și mai încălecai p-un fus, să trăiască şi cine a spus.
turi a basmului Sarea în bu
cate, completează în caiet o
schemă, pentru a-ți evidenția
emoțiile stârnite de acesta.
Folosește emoticoanele , ªTIAI? AFLĂ MAI MULTE!
sau (atitudine neutră) etc. Poí intra pe www.dexonline.ro, pentru a afla înțelesul altor cuvinte
Utilizează între unu și cinci necunoscute din text. Site-ul www.dexonline.ro oferă pe internet
emoticoane, pentru fiecare informații extrase din mai multe dicționare ale limbii române.
secvență. Motivează-ți, oral,
evaluarea făcută.
Ce am simțit: DESCOPERĂ LUMEA TEXTULUI
− la începutul lecturii: ¾ Răspunde la următoarele întrebări, după ce reciteşti textul:
• De ce împăratul le creştea singur pe cele trei fete?
− pe parcursul lecturii: • Ce face mezina, după ce este alungată de acasă?
• Din ce motiv fata cea mică îi găteşte împăratului, la nuntă, mân-
− la sfârșitul lecturii: carea fără sare?
• Ce reacție au mesenii de la ospăț, după ce află povestea fetei?
10
10
UNITATEA 1 LECTURĂ
Narativul literar
VOCABULAR
bântuială – supărare, necaz cu toate că avea un băiat, pe care îl iubea nespus. Într-o zi, fiul împă-
chelăreasă – femeie care admi- ratului plecă la război, alături de tatăl lui. Feciorul se întoarce acasă
nistra alimentele de la curtea rănit. Tânăra slujnică îl îngrijeşte cu devotament, iar fiul împărătesei
unui boier și care păstra și cheile se îndrăgosteşte de ea şi o cere de soție. La nuntă este poftit şi tatăl ei.
cămării Fata găteşte singură mâncarea pentru el şi nu pune sare în mâncăruri.
cuscru – tatăl unuia dintre soți în Nemulțumit de gustul acestora, împăratul i se plânge cuscrului său.
raport cu părinții celuilalt soț Atunci, mireasa intervine şi le povesteşte tuturor prin ce a trecut.]
de viţă (bună) – de origine alea-
să; nobil – Eu am gătit bucatele pentru împăratul ce s-a supărat, şi iată pen-
a pribegi – a rătăci din loc în loc, tru ce am făcut-o: acest împărat este tată-meu. Noi eram trei surori în
a hoinări casa părintească. Tata ne-a întrebat într-o zi cum îl iubim noi. Surorile
sârguință – strădanie, străduin- mele cele mai mari, una îi răspunse că îl iubeşte ca mierea, alta ca
ță, silință; hărnicie, râvnă, zel zahărul. Eu îi zisei că îl iubesc ca sarea în bucate. Aşa am socotit eu
a se sili – a se strădui că nu se poate mai multă iubire decât aceasta! Tata s-a supărat pe mine
șea (șa) – parte a harnașamen- şi m-a gonit din casă. Dumnezeu nu m-a lăsat să piei şi, prin muncă,
cinste şi hărnicie, am ajuns unde mă vedeți. Acum am vrut să dove-
tului confecționată din piele desc tatei că fără miere şi fără zahăr poate omul să trăiască, dar fără
sau din lemn, care se pune pe sare nu, d-aia i-am gătit bucatele fără sare. Judecați dumneavoastră cu
spinarea calului și pe care stă minte împărătească cine a avut dreptate.
călărețul. Toți mesenii într-o glăsuire găsiră cu cale că pe nedrept a fost fata
vrednicie – hărnicie, îndemâna- gonită din casa părintească. Atunci tatăl fetei mărturisi că n-a ştiut să
re, pricepere prețuiască duhul fetei sale şi şi-a cerut iertăciune. Fata, şi ea, i-a săru-
tat mâna şi şi-a cerut şi dânsa iertăciune dacă fapta ei l-a supărat. Și
se puseră pe o veselie şi pe o petrecere de se duse vestea în lume. Tatăl
fetei se veselea, nu se veselea, dar socrul ştiu că se veselea şi se mân-
JOC drea că a dobândit o aşa noră, şi de viță bună, şi înțeleaptă, şi harnică.
Și încălecai p-o şea, şi v-o spusei d-voastră aşa.
Emoții „la cald” Și încălecai p-o lingură scurtă, să trăiască cine ascultă.
După încheierea primei lec- Și mai încălecai p-un fus, să trăiască şi cine a spus.
turi a basmului Sarea în bu
cate, completează în caiet o
schemă, pentru a-ți evidenția
emoțiile stârnite de acesta.
Folosește emoticoanele , ªTIAI? AFLĂ MAI MULTE!
sau (atitudine neutră) etc. Poí intra pe www.dexonline.ro, pentru a afla înțelesul altor cuvinte
Utilizează între unu și cinci necunoscute din text. Site-ul www.dexonline.ro oferă pe internet
emoticoane, pentru fiecare informații extrase din mai multe dicționare ale limbii române.
secvență. Motivează-ți, oral,
evaluarea făcută.
Ce am simțit: DESCOPERĂ LUMEA TEXTULUI
− la începutul lecturii: ¾ Răspunde la următoarele întrebări, după ce reciteşti textul:
• De ce împăratul le creştea singur pe cele trei fete?
− pe parcursul lecturii: • Ce face mezina, după ce este alungată de acasă?
• Din ce motiv fata cea mică îi găteşte împăratului, la nuntă, mân-
− la sfârșitul lecturii: carea fără sare?
• Ce reacție au mesenii de la ospăț, după ce află povestea fetei?
10
10
