Page 63 Manual Limba si Literatura Romana
P. 63
Lumi de poveste
LECTURĂ UNITATEA 5
Narativul literar
CITEŞTE!
Citeşte cu atenție fragmentele basmului, pentru a pu-
tea rezolva cerințele.
Povestea lui Harap-Alb
de Ion Creangă
Amu cică era odată într-o țară un crai, care avea trei feciori. Și craiul
acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă țară, mai Ion Creangă (1837–1889) este un
depărtată. Și împăratul, fratele craiului, se numea Verde-împărat. […] scriitor clasic al literaturii române
Amu cică împăratul acela, aproape de bătrânețe, căzând la zăcare, a din secolul al XIX-lea, născut în sat-
scris carte frăține-său craiului, să-i trimită grabnic pe cel mai vrednic ul Humuleşti din judeţul Neamţ. A
dintre nepoți, ca să-l lase împărat în locul său după moartea sa. […] scris opere precum: romanul au-
[Craiul le spune feciorilor despre vestea primită şi, îmbrăcând o pie- to biografic Amintiri din copilărie
le de urs, le testează curajul. Feciorii mai mari nu trec proba, iar craiul (1879) și povești (Capra cu trei iezi,
îi dojeneşte pentru laşitate.] Fata babei și fata moșneagului, Ivan
Turbincă, Povestea lui StanPățitul, Po
– Apoi, drept să vă spun, că atunci degeaba mai stricați mâncarea, vestea unui om leneș, Punguța cu doi
dragii mei... Să umblați numai aşa, frunza frăsinelului, toată viața bani, Soacra cu trei nurori, Acul și baro
voastră şi să vă lăudați că sunteți feciori de crai, asta nu miroase a nas sul, Cinci pâini, Inul și cămeșa, Păcală,
de om... Cum văd eu, frate-meu se poate culca pe o ureche din partea Prostia omenească şi altele). Toate
voastră; la sfântul Aşteaptă s-a împlini dorința lui. Halal de nepoți ce acestea îi încântă și azi pe copii.
are! Vorba ceea: „La plăcinte, înainte / Și la război, înapoi”.
Fiul craiului cel mai mic, făcându-se atunci roş cum îi gotca, iese
afară în grădină şi începe a plânge în inima sa, lovit fiind în adâncul
sufletului de apăsătoarele cuvinte ale părintelui său. Și cum sta el pe
gânduri şi nu se dumerea ce să facă pentru a scăpa de ruşine, numai
iaca se trezeşte dinaintea lui cu o babă gârbovită de bătrânețe, care
umbla după milostenie.
− Da’ ce stai aşa pe gânduri, luminate crăişor? zise baba; alungă
mâhnirea din inima ta, căci norocul îți râde din toate părțile şi nu ai de
ce fi supărat. Ia, mai bine miluieşte baba cu ceva.
− Ia lasă-mă-ncolo, mătuşă, nu mă supăra, zise fiul craiului; acum
am altele la capul meu.
− Fecior de crai, vedea-te-aş împărat! Spune babei ce te chinuieşte; ŞTIAI?
că, de unde ştii, poate să-ți ajute şi ea ceva. […] AFLĂ MAI MULTE!
− Ce vorbeşti în dodii, mătuşă? Tocmai de la una ca d-ta ți-ai găsit În scrierile sale, Ion Creangă
să aştept eu ajutor? [...] a folosit numeroase expresii
− Hei, luminate crăişor! [...] Nu căuta că mă vezi gârbovă şi strem- populare, proverbe, zicători,
țuroasă, dar, prin puterea ce-mi este dată, ştiu dinainte ceea ce au de precum și cuvinte utilizate nu-
gând să izvodească puternicii pământului şi adeseori râd cu hohot de mai într-o anumită zonă a țării
nepriceperea şi slăbiciunea lor. […] Luminate crăişor, miluieşte baba (Moldova). Aceste cuvinte se
cu ceva! numesc re gionalisme.
61
LECTURĂ UNITATEA 5
Narativul literar
CITEŞTE!
Citeşte cu atenție fragmentele basmului, pentru a pu-
tea rezolva cerințele.
Povestea lui Harap-Alb
de Ion Creangă
Amu cică era odată într-o țară un crai, care avea trei feciori. Și craiul
acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă țară, mai Ion Creangă (1837–1889) este un
depărtată. Și împăratul, fratele craiului, se numea Verde-împărat. […] scriitor clasic al literaturii române
Amu cică împăratul acela, aproape de bătrânețe, căzând la zăcare, a din secolul al XIX-lea, născut în sat-
scris carte frăține-său craiului, să-i trimită grabnic pe cel mai vrednic ul Humuleşti din judeţul Neamţ. A
dintre nepoți, ca să-l lase împărat în locul său după moartea sa. […] scris opere precum: romanul au-
[Craiul le spune feciorilor despre vestea primită şi, îmbrăcând o pie- to biografic Amintiri din copilărie
le de urs, le testează curajul. Feciorii mai mari nu trec proba, iar craiul (1879) și povești (Capra cu trei iezi,
îi dojeneşte pentru laşitate.] Fata babei și fata moșneagului, Ivan
Turbincă, Povestea lui StanPățitul, Po
– Apoi, drept să vă spun, că atunci degeaba mai stricați mâncarea, vestea unui om leneș, Punguța cu doi
dragii mei... Să umblați numai aşa, frunza frăsinelului, toată viața bani, Soacra cu trei nurori, Acul și baro
voastră şi să vă lăudați că sunteți feciori de crai, asta nu miroase a nas sul, Cinci pâini, Inul și cămeșa, Păcală,
de om... Cum văd eu, frate-meu se poate culca pe o ureche din partea Prostia omenească şi altele). Toate
voastră; la sfântul Aşteaptă s-a împlini dorința lui. Halal de nepoți ce acestea îi încântă și azi pe copii.
are! Vorba ceea: „La plăcinte, înainte / Și la război, înapoi”.
Fiul craiului cel mai mic, făcându-se atunci roş cum îi gotca, iese
afară în grădină şi începe a plânge în inima sa, lovit fiind în adâncul
sufletului de apăsătoarele cuvinte ale părintelui său. Și cum sta el pe
gânduri şi nu se dumerea ce să facă pentru a scăpa de ruşine, numai
iaca se trezeşte dinaintea lui cu o babă gârbovită de bătrânețe, care
umbla după milostenie.
− Da’ ce stai aşa pe gânduri, luminate crăişor? zise baba; alungă
mâhnirea din inima ta, căci norocul îți râde din toate părțile şi nu ai de
ce fi supărat. Ia, mai bine miluieşte baba cu ceva.
− Ia lasă-mă-ncolo, mătuşă, nu mă supăra, zise fiul craiului; acum
am altele la capul meu.
− Fecior de crai, vedea-te-aş împărat! Spune babei ce te chinuieşte; ŞTIAI?
că, de unde ştii, poate să-ți ajute şi ea ceva. […] AFLĂ MAI MULTE!
− Ce vorbeşti în dodii, mătuşă? Tocmai de la una ca d-ta ți-ai găsit În scrierile sale, Ion Creangă
să aştept eu ajutor? [...] a folosit numeroase expresii
− Hei, luminate crăişor! [...] Nu căuta că mă vezi gârbovă şi strem- populare, proverbe, zicători,
țuroasă, dar, prin puterea ce-mi este dată, ştiu dinainte ceea ce au de precum și cuvinte utilizate nu-
gând să izvodească puternicii pământului şi adeseori râd cu hohot de mai într-o anumită zonă a țării
nepriceperea şi slăbiciunea lor. […] Luminate crăişor, miluieşte baba (Moldova). Aceste cuvinte se
cu ceva! numesc re gionalisme.
61
