Page 156 Manual Limba si Literatura Romana
P. 156
Locul meu natal
UNITATEA 12 CITITUL E BUCURIE
Cum era Mihai Eminescu
ŞTIAI? AFLĂ MAI CITEŞTE!
MULTE!
La câtva timp după moartea lui Mihai Eminescu, în
Mărturiile contemporanilor lui numărul din 7 iulie 1889, revista Familia în care acesta debuta-
Mihai Eminescu sunt adunate se, lansa un apel către cei care l-au cunoscut: ,,Scrieți amintiri!”.
de Cătălin Cioabă într-un volum De atunci şi până azi, răzlețite prin cărți sau prin reviste, s-au
masiv, de aproape 600 de pa- adunat sute de pagini despre Eminescu.
gini, publicat în 2013: Mărturii Dar ce îşi amintesc despre el – contemporanii?
despre Mihai Eminescu. Povestea
unei vieţi, spusă de contempo
rani. Citatele folosite aici au fost Cum era Mihai Eminescu?
extrase din această carte.
,,Era o frumusețe! O figură clasică încadrată de nişte plete mari ne-
gre; o frunte înaltă şi senină; nişte ochi mari – la aceste ferestre ale
sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând şi adânc
melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană,
un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chi-
nuri viitoare.” (I. L. Caragiale)
,,Deodată se deschide uşa şi văd intrând un tânăr slab, palid, cu
ochii vii şi visători, totodată, cu părul negru, lung, ce îi cobora aproape
până la umeri, cu un zâmbet blând şi melancolic, cu fruntea înaltă şi
inteligentă, îmbrăcat în haine negre vechi şi cam roase. Cum l-am vă-
1869 zut, am avut convingerea că acesta este Eminescu”. (Iacob Negruzzi)
,,Ceva caracteristic şi permanent în fizionomia lui a fost surâsul său
blând, sincer, sceptic, amar şi disprețuitor. Acest surâs al lui Eminescu
era o particularitate înnăscută, moştenită probabil de la mama sa.
Eminescu căuta să ascundă ceea ce se petrece în adâncul sufletului
său; dar acestea se oglindeau adesea pe fizionomia sa şi multe dintre
1878 ele se exprimau prin surâs. Și adesea, stări sufleteşti care la alții se
manifestau prin lacrimi, la dânsul se exprimau într-un surâs, sub care
se ascundeau lacrimile şi amărăciunea.” (Nicolae Zaharia)
EXERSEAZĂ
1885 ¾ Precizează asemănări şi deosebiri între cele trei mărturii ale con-
temporanilor, despre Mihai Eminescu.
¾ Spune ce detalii despre poet, prezentate în fragmentele de mai sus,
te-au impresionat şi de ce.
¾ Creează un acrostih pornind de la numele scriitorului, resectând
următoarea regulă: fiecare vers se va referi la o însuşire (fizică sau
sufletească) a acestuia.
1887
Mihai Eminescu în patru
etape ale vieții sale
154
UNITATEA 12 CITITUL E BUCURIE
Cum era Mihai Eminescu
ŞTIAI? AFLĂ MAI CITEŞTE!
MULTE!
La câtva timp după moartea lui Mihai Eminescu, în
Mărturiile contemporanilor lui numărul din 7 iulie 1889, revista Familia în care acesta debuta-
Mihai Eminescu sunt adunate se, lansa un apel către cei care l-au cunoscut: ,,Scrieți amintiri!”.
de Cătălin Cioabă într-un volum De atunci şi până azi, răzlețite prin cărți sau prin reviste, s-au
masiv, de aproape 600 de pa- adunat sute de pagini despre Eminescu.
gini, publicat în 2013: Mărturii Dar ce îşi amintesc despre el – contemporanii?
despre Mihai Eminescu. Povestea
unei vieţi, spusă de contempo
rani. Citatele folosite aici au fost Cum era Mihai Eminescu?
extrase din această carte.
,,Era o frumusețe! O figură clasică încadrată de nişte plete mari ne-
gre; o frunte înaltă şi senină; nişte ochi mari – la aceste ferestre ale
sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând şi adânc
melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană,
un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chi-
nuri viitoare.” (I. L. Caragiale)
,,Deodată se deschide uşa şi văd intrând un tânăr slab, palid, cu
ochii vii şi visători, totodată, cu părul negru, lung, ce îi cobora aproape
până la umeri, cu un zâmbet blând şi melancolic, cu fruntea înaltă şi
inteligentă, îmbrăcat în haine negre vechi şi cam roase. Cum l-am vă-
1869 zut, am avut convingerea că acesta este Eminescu”. (Iacob Negruzzi)
,,Ceva caracteristic şi permanent în fizionomia lui a fost surâsul său
blând, sincer, sceptic, amar şi disprețuitor. Acest surâs al lui Eminescu
era o particularitate înnăscută, moştenită probabil de la mama sa.
Eminescu căuta să ascundă ceea ce se petrece în adâncul sufletului
său; dar acestea se oglindeau adesea pe fizionomia sa şi multe dintre
1878 ele se exprimau prin surâs. Și adesea, stări sufleteşti care la alții se
manifestau prin lacrimi, la dânsul se exprimau într-un surâs, sub care
se ascundeau lacrimile şi amărăciunea.” (Nicolae Zaharia)
EXERSEAZĂ
1885 ¾ Precizează asemănări şi deosebiri între cele trei mărturii ale con-
temporanilor, despre Mihai Eminescu.
¾ Spune ce detalii despre poet, prezentate în fragmentele de mai sus,
te-au impresionat şi de ce.
¾ Creează un acrostih pornind de la numele scriitorului, resectând
următoarea regulă: fiecare vers se va referi la o însuşire (fizică sau
sufletească) a acestuia.
1887
Mihai Eminescu în patru
etape ale vieții sale
154
