Page 45 Manual Limba si Literatura Romana
P. 45
Şcoala
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE UNITATEA 3
O școală unică
CITEŞTE!
Citeşte cu atenție textul pentru a putea rezolva cerințele.
O şcoală unică
Cum te-ai simți dacă ai avea la îndemână 6 000 de cărți vechi şi 30 000 de documente de demult?
Ei bine, toată această zestre culturală există într-un singur loc: la Prima Școală Românească din Șcheii
Braşovului.
Mai întâi, a fost Biserica Sfântul Nicolae. Cronicile din 1292 scriu despre ea. În curtea bisericii s-a con-
struit apoi şcoala unde tinerii învățau să devină notari, profesori şi preoți. Începuturile ei s-ar putea fixa
în secolele al XI-lea sau al XII-lea. Din acele vremuri s-a păstrat un Omiliar (o carte cu predici bisericeşti
şi îndrumări morale). Omiliarul era folosit ca manual. În 1399, şcoala exista,
pentru că în acel an Papa Bonifaciu amintea într-un document oficial „despre
ciracii [elevii] din Șcheii Braşovului”.
Aici, din 1556 până în 1588, diaconul Coresi a tipărit primele cărți în limba
română. În 1797 tot în Șchei se tipăreşte prima gramatică românească. Iar im-
nul național – Deșteaptă-te române! – tot aici este compus, în 1848.
Clădirea primei şcoli de astăzi datează din 1495 şi a fost reclădită în 1760.
Astăzi, lăcaşul a devenit Muzeul „Prima Școală Românească” şi adăposteşte obiecte care au supraviețuit
intacte secole de-a rândul:
• Tiparnița diaconului Coresi: maşinăria din lemn avea sute de tăblițe în care diaconul ajutat
de colaboratorii săi scrijelea ,,în oglindă” (adică scriind invers, de la coadă la cap) pagini după
pagini. A publicat astfel 39 de volume în limba română. Printre aceste volume se găsesc toate
cărțile folosite în cultul bisericesc, în vremurile acelea.
• Cazania lui Varlaam (1643), o „carte românească de învățătură”, ,,din multe Scripturi tăl-
măcită din limba slovenească pre limba românească de Varlaam mitropolitu de Țara Moldovei”.
• Toate Bibliile vechi, scrise în limba română, acestea negăsindu-se nici măcar în proprie-
tatea Academiei Române.
• O Cronică a Transilvaniei, din vremea lui Mihai Viteazu, scrisă la Nürenberg, în Germa-
nia, în 1603, carte în care domnitorul nostru era numit ,,erou”. (O curiozitate: cartea lui Nico-
lae Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, apare la noi abia în 1878.)
• … Multe, multe alte cărți şi documente cu poveşti aparte.
EXERSEAZĂ
¾ Reciteşte fragmentul din care afli cum tipărea diaconul Coresi cărțile. Valorificând aceste informații şi
ceea ce ai aflat despre istoria cărții, pe parcursul acestei unități de învățare, prezintă în 5−10 rânduri
avantajele şi dezavantajele folosirii tehnologiei moderne în tipărirea cărților.
¾ Prezintă-i unui prieten din străinătate trei motive pentru care să viziteze Muzeul „Prima Școală Româ-
nească” din Braşov. Intră pe site-ul www.primascoalaromaneasca.ro, pentru detalii suplimentare.
43
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE UNITATEA 3
O școală unică
CITEŞTE!
Citeşte cu atenție textul pentru a putea rezolva cerințele.
O şcoală unică
Cum te-ai simți dacă ai avea la îndemână 6 000 de cărți vechi şi 30 000 de documente de demult?
Ei bine, toată această zestre culturală există într-un singur loc: la Prima Școală Românească din Șcheii
Braşovului.
Mai întâi, a fost Biserica Sfântul Nicolae. Cronicile din 1292 scriu despre ea. În curtea bisericii s-a con-
struit apoi şcoala unde tinerii învățau să devină notari, profesori şi preoți. Începuturile ei s-ar putea fixa
în secolele al XI-lea sau al XII-lea. Din acele vremuri s-a păstrat un Omiliar (o carte cu predici bisericeşti
şi îndrumări morale). Omiliarul era folosit ca manual. În 1399, şcoala exista,
pentru că în acel an Papa Bonifaciu amintea într-un document oficial „despre
ciracii [elevii] din Șcheii Braşovului”.
Aici, din 1556 până în 1588, diaconul Coresi a tipărit primele cărți în limba
română. În 1797 tot în Șchei se tipăreşte prima gramatică românească. Iar im-
nul național – Deșteaptă-te române! – tot aici este compus, în 1848.
Clădirea primei şcoli de astăzi datează din 1495 şi a fost reclădită în 1760.
Astăzi, lăcaşul a devenit Muzeul „Prima Școală Românească” şi adăposteşte obiecte care au supraviețuit
intacte secole de-a rândul:
• Tiparnița diaconului Coresi: maşinăria din lemn avea sute de tăblițe în care diaconul ajutat
de colaboratorii săi scrijelea ,,în oglindă” (adică scriind invers, de la coadă la cap) pagini după
pagini. A publicat astfel 39 de volume în limba română. Printre aceste volume se găsesc toate
cărțile folosite în cultul bisericesc, în vremurile acelea.
• Cazania lui Varlaam (1643), o „carte românească de învățătură”, ,,din multe Scripturi tăl-
măcită din limba slovenească pre limba românească de Varlaam mitropolitu de Țara Moldovei”.
• Toate Bibliile vechi, scrise în limba română, acestea negăsindu-se nici măcar în proprie-
tatea Academiei Române.
• O Cronică a Transilvaniei, din vremea lui Mihai Viteazu, scrisă la Nürenberg, în Germa-
nia, în 1603, carte în care domnitorul nostru era numit ,,erou”. (O curiozitate: cartea lui Nico-
lae Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, apare la noi abia în 1878.)
• … Multe, multe alte cărți şi documente cu poveşti aparte.
EXERSEAZĂ
¾ Reciteşte fragmentul din care afli cum tipărea diaconul Coresi cărțile. Valorificând aceste informații şi
ceea ce ai aflat despre istoria cărții, pe parcursul acestei unități de învățare, prezintă în 5−10 rânduri
avantajele şi dezavantajele folosirii tehnologiei moderne în tipărirea cărților.
¾ Prezintă-i unui prieten din străinătate trei motive pentru care să viziteze Muzeul „Prima Școală Româ-
nească” din Braşov. Intră pe site-ul www.primascoalaromaneasca.ro, pentru detalii suplimentare.
43
